Sacrificiile unei femei de afaceri

Adriana Buciușcanu este administratoarea unui centru educațional din Orhei. Sarcinile manageriale, dar și proiectele pe care le are de scris la al doilea job îi fură mult timp. Dar nu se dă bătută, preferă să regrete un lucru făcut, decât să regrete un lucru neîncercat. Asta a motivat-o să deschidă afacerea în concediu de maternitate și asta o determină să muncească în continuare pentru a o dezvolta.

În Centrul educațional „Cheița fermecată” e călduț și se aud cântecele pentru copii despre ninsoare, despre Omul de Zăpadă, despre clopoței. Copiii au lecția de engleză. În același timp, decupează din hârtie colorată brazi pentru o felicitare de Crăciun. Pe masa lor găsim un tărăboi creativ.

În cabinetul alăturat este spațiul pentru copiii de grădiniță. Peste tot sunt jucării colorate, cifre și litere, și chestiuțe curioase. Tabla de pe perete este împărțită în două cu cretă. Pe prima parte, într-un colț, este desenat un om și niște mâzgălituri. Desenul este de două palme. Pe cea de-a doua jumătate este desenat un om cât tabla. Cele două desene au fost făcute de o fată și-un băiat de șase ani. „Care desen este al fetei și care este al băiatului?”, mă întreabă Adriana Buciușcanu, administratoarea centrului.

„Fetița este cu mult mai pregătită decât băiatul”, spune administratoarea, sugerându-ne că desenul mic, în colț, este al fetei. „Dacă un bărbat se descurcă în afaceri sau în viața publică, de ce o femeie nu ar putea-o face? Doar că este nevoie de mai mult curaj și mai multă perseverență”, adaugă ea, despre femeile, care, la fel ca fetița, se subestimează.

„Strategia primarului Șor nu este una corectă”

„Nu sunt pregătiți orheienii să investească în activități de instruire. Prioritățile lor sunt îmbrăcămintea, alimentația și necesitățile fiziologice, decât nevoile morale sau cele de formare sau de creștere profesională”. Instituția organizează sesiuni de informare pentru părinți despre „cum creștem încrederea, cum construim un dialog eficient între părinte și copil”. Deocamdată, aceste sesiuni sunt gratuite.

„Serviciile de calitate trebuiesc achitate”, a declarat administratoarea centrului. Potrivit spuselor ei, strategia primarului Orheiului, Ilan Șor, nu este una corectă, încercând să educe cetățenii că totul este gratis. „Noi nu suntem în sistemul cela, unde avem capacitatea de a oferi servicii gratis. Cașcavalul gratis este doar în capcană”, explică femeia.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/1201238253357245/?__xts__[0]=68.ARDuz6HnNvYsHJLujHL9W98Z7pJRMCFOwpq6fJ4IFh77NKPBoHrK5DqC6qWk1OKztnVm_4KH1JLZtCCRJ4v0Q-CEAGpJJGtfxaK1sbHRRAKjbolvfKztF6Mm61K1G2XKJZbBX_hVSZrNwRgArq6IhpL2p7lZiHq0u9NHb-Xn0nyh3_wfuwIYgdBllF0KUhYMrzcmM6ShugnPZtlBvOK72C0it8DIGhG6BrITWaK7wGSpEK07PLiQ9xIKpCIE2l2C4eXCPwC0SJ4F59FiPqWjRmSCdN-xgZoNvbMnBdSo9j8NJbOfziwHavzL17AsWKN5c92OeMlpUzsbRTGLLLb-KL9zi-x33TbezKo&__tn__=-R

Adriana Buciușcanu este născută în Orhei. Studiile universitare și postuniversitare le-a făcut în România. Centrul l-a deschis cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Pe lângă activitatea managerială, Adriana este angajata Consiliului Raional Orhei, secția economie și atragerea investițiilor, din septembrie.

Se vede o crăpătură în peretele uneia dintre cele două încăperi de care dispune Centrul. O bucată din ea se încearcă a fi acoperită cu niște pliante. Clădirea este veche și se află pe teritoriul Colegiului pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei. Aici s-au mutat recent, din varii motive. Iar Adriana intenționează să mai aplice la niște granturi pentru a dezvolta infrastructura centrului. Lipsește capacitatea de a hrăni copiii, aceasta fiind principala cauză a programului scurt de ședere. Părinții i-au reproșat de multe ori că vor să înscrie și copii mai mici de trei ani.

Telefonul femeii sună întruna. Adriana îl ignoră și continuă să cânte în engleză cu cei mici: „Sunt un mic om de zăpadă. Aceștia sunt ochii mei…” După asta, îi roagă să spună ce își doresc de la Moș Crăciun. „Toți vor gadgeturi, dar nimeni nu își dorește să fie sănătos”, a constatat ea. I-a îndemnat să scrie câteva cuvinte pe felicitarea pe care au făcut-o cu mânuțele lor. Totuși, entuziasmați de gândul la cadourile de Crăciun, cei mici și-au scris dorințele pe felicitări.

„Pentru familia mea vreau sănătate, dar pentru mine o tabletă”, „Vreau un milion de euro, un avion de lux, un castel cu 20 de etaje, o companie petrolieră”, au scris pe felicitări. Milionul o să-l doneze, dar avionul o să-i rămână celui cu dorințele scrie cu litere mari, ca să le vadă Moș Crăciun. Câte doi, îmbrăcați, fug afară la toaletă, înainte de a pleca acasă.

„Nu am știut că ești o astfel de carieristă”

Adriana Buciușcanu încă mai este în concediu de maternitate cu al treilea copil. Dar asta nu a încurcat-o să facă ceea ce-i place. „Este destul de dificil ca, după trei ani petrecuți acasă îngrijind de copil, să revii la muncă. Dar, cu cât este mai rapidă revenirea la viața activă, cu atât curajul și entuziasmul femeilor este mai mare”. Așa a și făcut Adriana, iar uneori rudele îi reproșează că lipsește de la evenimentele familiei, iar fetița ar fi preferat ca mama ei să fie vânzătoare și nu directoare. „Nu am știut că ești o astfel de carieristă” au fost cuvintele spuse de rude, care au șocat-o.

Sarcinile zilnice ale administratoarei sunt planificarea activității centrului, coordonarea activităților celor trei angajați, asigurarea funcționării instituției și altele.

„Exact cum este într-o familie unde există înțelegere și armonie, când mama și tata se implică în mod egal, așa și în societate. Vom avea de câștigat când femeile și bărbații se vor implica în mod egal”, a concluzionat Adriana Buciucanu.

Centrul educațional „Cheița fermecată” oferă lecții de limbă engleză, program de grădiniță, activități după școală și în weekend pentru copii de 3-13 ani. Centrul este singurul din Orhei care prestează program de weekend când părinții pot să-și aducă picii pentru 2-3 ore, ca ei să-și realizeze obiectivele.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare