Romii.
Cine sunt
și ce-și doresc
„Ferește-te, că vin niște țigani și vor să te fure."
„Romii vor să fie ascultați și stimați. Nu trebuie să generalizăm. Nu putem spune că toți romii nu stimează și nu au cei șapte ani de acasă."
Lilia Zapescu, o femeie de etnie romă din satul Cărpineni, Hâncești se simte jignită când aude în spatele ei vorbe răutacioase precum „țiganii sunt răi și cerșesc".

O doare sufletul. Aceste lucruri le aud și copiii ei. Dar femeia încearcă să-i încurajeze și îi ajută să treacă împreună peste astfel de momente.
Lilia este înaltă, are picioarele subțiri, iar părul vopsit în blond coboară mai jos de umeri. Vorbește mult despre mândria ei: Mihaela, Florența și Mihai. De dragul lor, a copiilor, planifică să vândă chiar și animalele din gospodărie. Totul doar pentru că vine toamna, începe un nou an școlar, iar cei mici nu trebuie să știe de problemele casei.

Lilia Zapescu se laudă că a reușit în trei luni să obțină aproximativ 30 de mii de lei din creșterea și vânzarea puilor, bobocilor, iepurilor și a altor animale. Când nu crește animale, lucrează cu soțul la pus acoperișuri și sistemele de scurgere a apei.
„Ca părinte, mă strădui ca și ei să-și facă studiile, să-și câștige existența ușor. Să poată lucra acasă. Să nu plece peste hotare, cum pleacă alți copii."
Femeia mai are două surori. Toate au absolvit 11 clase și apoi Lilia a devenit vânzătoare.

Fiica mai mare, Mihaela, a absolvit liceul din localitate și acum se odihnește în Italia. Va reveni în curând acasă și planifică să studieze psihologia la o universitate din țară.
Florența cântă la vioară și are voce frumoasă.
Mihai este interesat de sport.
Mediatorul comunitar

este o persoană de etnie romă din localitatea compact sau mixt populată de romi, responsabilă de asigurarea eficientă a accesului romilor respectivi la servicii de asistenţă socială, educaţie, asistenţă medicală, încadrare în câmpul muncii, documentare, de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, alte servicii în caz de necesitate, prin comunicarea eficientă cu instituţiile de resort din localitate.
i
Succesele copiilor nu se datorează doar Liliei și soțului ei, ci și Silviei Feraru, mediatoarea comunitară din Cărpineni. Silvia a intervenit de fiecare dată când copiii au fost discriminați, fie la școală sau în alt loc, a consultat familia atunci când au avut nevoie de perfectarea anumitor acte, dar și a implicat-o pe Florența în cadrul proiectului de incluziune socială „La La Play Voices" unde și-a dezvoltat talentul împreună cu cei de la Moldovan National Youth Orchestra.

În general, potrivit Silviei Feraru, principala armă a comunității rome trebuie să fie educația.
„În caz de copilul tău termină patru clase și nu se mai duce la școală, viața lui este pierdută. El nu o să poată să-și câștige o bucată de pâine, să aibă un viitor dacă nu o să aibă educație."
Silvia Feraru
Mediatoare comunitară
În satul Cărpineni, toți copiii de etnie romă sunt școlarizați. Acest lucru se datorează direct mediatoarei comunitare din localitate, Silvia Feraru. În general, de când a fost instituită funcția de mediator comunitar (2013), frecvența școlară în rândul copiilor de etnie romă a crescut cu cel puțin 15 la sută.
Biroul mediatoarei se află în cadrul Primăriei Cărpineni. În spațiul mic încape un dulap, câteva scaune și masa Silviei. Pe masa femeii sunt hârtii. Vin oameni pe rând în cabinet și le semnează. În același timp, tânăra răspunde la nenumărate apeluri.
Pentru Silvia Feraru este important să-i ajute pe toți care se adresează la ea. „Mulți nu știu ce înseamnă perceptor fiscal, inginer cadastru, care este funcția secretarului consiliului, unde trebuie ei să se adreseze sau care sunt actele pentru a beneficia ajutor social. La început, ei vedeau mediatorul o sursă de venit. Dar după ce veneau la mine și eu îi ghidam, le spuneam ce să facă, ei vedeau, cu adevărat, ce este un mediator comunitar", spune Feraru.
250
romi, aproximativ, locuiesc în Cărpineni


75
copii romi, aproximativ, sunt încadrați în instituțiile de învățământ
27
romi din Cărpineni sunt înregistrați
la ANOFM
Funcția de mediator a fost instituită imediat după ce au fost cartografiate localitățile unde locuiesc mai mult de 150 de persoane de rome. S-a stabilit că este nevoie de 48 de mediatori în 44 de localități din Republica Moldova. Cu timpul, numărul mediatorilor angajați a fost diferit. În anul 2016, erau angajați doar 16 mediatori, întrucât salariile erau achitate de către autoritățile publice locale. De când finanțarea este vine de la Ministerul Finanțelor, cu destinație specială din bugetul de stat, numărul angajaților a crescut. Astăzi numărul lor a ajuns la 33 și urmează a fi angajați încă șapte până la sfârșitul anului.
„Cum să lucrez eu cu un țigan în primărie? Cum ar veni asta? Cum să lucreze o persoană de etnie romă cot la cot cu spuma societății care stă în primărie?”
Potrivit lui Valeriu Căldăraru, directorul executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari, romii sunt discriminați atunci când vor să se angajeze în calitate de mediatori de către funcționarii din autoritățile publice locale.

Conform spuselor specialistului, se încearcă, ca prin
intermediul mediatorilor, să se schimbe gândirea
majorității față de comunitatea de romi.
Ca să îmbunătățească viața romilor, dar și să combată stereotipurile, Guvernul și-a asumat în 2016 Planul de acțiuni pentru susținerea populației rome din R. Moldova. Executivul și-a propus să crească rata de încadrare a persoanelor de etnie romă în câmpul muncii, să sporească numărul romilor beneficiari de protecție socială, să îmbunătățească nivelul de sănătate și cel de trai, să promoveze diversitatea culturală a romilor.
Potrivit raportului de monitorizare a planului efectuat în perioada 2016-2017, 26% din acțiuni nu s-au realizat deloc, iar alte 60% sunt mult sub nivelul care ar putea genera un impact sensibil pentru comunitățile de romi, defavorizând, în așa mod, comunitatea de romi. Potrivit directorului executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari, din 2017 până astăzi, lucrurile nu s-au schimbat, iar planul este implementat în măsură mică.
Soluții pentru incluziune socială
Valeriu Căldăraru, care este și mediator în Mingir, Hâncești, precum și Silvia Feraru văd deja cam cum ar putea fi realizată incluziunea socială a comunităților rome și reduce din numărul de probleme cu care se confruntă aceștia.

Am pregătit mai jos o listă de soluții propuse de mediatorii locali, precum și două cazuri de succes din România și Slovacia.
1
Introducerea unui buget pentru activități concrete cu impact direct asupra comunităților de romi în următorul plan, suplimentar la Planul de acțiuni pentru susținerea populației rome pentru anii 2016-2020.
2
Crearea unui consiliu pe lângă guvern cu sarcina de a monitoriza și raporta situația mediatorilor comunitari și a romilor.
3
Subvenționarea agenților economici pentru angajarea romilor în companiile lor. Anumite facilități pentru angajatori îi vor ajuta pe romi să se integreze în societate.

Silvia Feraru: „Problema este atunci când tu nu ai un venit stabil, nu ai cu ce îmbrăca copilul ca să-l duci la școală. Din acel moment copilul se simte intimidat pentru asta. Pe deasupra, este discriminat. Și se începe cercul vicios: nu ai educație, nu ai de lucru, nu ai integrare și rămâi închis în comunitatea ta."
4
Remunerea lunară cu tichete sociale a familiilor a căror copii frecventează regulat grădinița sau școala.
5
Oferirea de împrumuturi locale pentru dezvoltarea micului business exclusiv de către romi.
Agenția pentru educație timpurie OviudiuRo din România a pus pe roate programul „Fiecare copil în grădiniţă" în 2010. Fiecare copil de vârstă preșcolară, din familii defavorizate, beneficiază lunar de tichete sociale în valoare de 50 de lei RO (peste 200 de lei MDL) dacă au frecventat regulat grădinița. Cei mai mulți beneficiari ai acestui program sunt copiii de etnie romă.

Agenția pentru educație timpurie OviudiuRo din România a pus pe roate programul „Fiecare copil în grădiniţă" în 2010. Fiecare copil de vârstă preșcolară, din familii defavorizate, beneficiază lunar de tichete sociale în valoare de 50 de lei RO (peste 200 de lei MDL) dacă au frecventat regulat grădinița. Cei mai mulți beneficiari ai acestui program sunt copiii de etnie romă.

Conform datelor Ministerului Educaţiei Naţionale din România, din 2016 până în 2018 au beneficiat de tichete sociale aproximativ 110 mii de copii. Până a trece sub aripa statului, proiectul a avut succes, însă din 2015 numărul copiilor social-vulnerabili care beneficiază de aceste ajutoare scade din mai multe motive. Asociația parteneră a Asociației OvidiuRo, Reality Check România au realizat un studiu în care se menționează de ce proiectul „Fiecare copil în grădiniţă" degradează.
Potrivit specialiștilor, este nevoie de creștere a plafonului venitului pentru fiecare membru familiei (284 de lei RO = 1186 lei MDL), pentru că salariul minim pe economie a crescut. O altă soluție ar fi indexarea valorii tichetului de grădiniţă, pentru că din 2015 şi până în prezent preţurile au crescut.
O altă practică prin care autoritățile au reușit să integreze romii în societate a fost pusă în practică de către primarul comunei Spišský Hrhov din Slovacia, Vladimir Ledecky. În localitate sunt în jur de 1600 de locuitori, iar aproape 300 dintre ei sunt de etnie romă.
Romii din comuna Spišský Hrhov din Slovacia lucrează la întreprinderea municipală creată exclusiv pentru a-i angaja și ajuta.

Sursa foto: Acos Stiller pentru The New York Times
În 2005 a fost creată o întreprindere municipală care a primit un împrumut din bugetul localității de 7600 dolari. Întreprinderea a angajat, exclusiv, trei persoane de etnie romă ca să repare trotuarele din comună. Într-un an, întreprinderea municipală a întors datoria și a utilizat profitul în extinderea proiectelor locale. Au construit 100 de apartamente, un bazin de înot și gimnaziu. De asemenea, întreprinderea s-a dezvoltat și a construit o brutărie și o fabrică de crenvurști.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *