„Pușcăria” Angelei
La începutul anului 2018, Vanea o ia pentru prima dată pe Angela, soția lui, la muncă peste hotare. Merg în Franța. Și-au lăsat băieții singuri acasă: Tudor, de 14 ani și Andrian, de 18 ani. Părinții sunt liniștiți, copiii vor fi supravegheați de sora Angelei, Liuda, care stă la același etaj cu ei.

Tudor Mihailov este în clasa a VIII-a în Liceul Teoretic „Ion Creangă" din Soroca. A rămas în grija fratelui mai mare. După ore, Tudor preferă să-și petreacă timpul cu prietenii sau la trântă. Se inspiră de la fratele mai mare care merge la sala de forță să-și antreneze mușchii.

Andrian Prodan este elev în anul III la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca. La 18 ani a rămas responsabil de fratele mai mic și de banii pe care mama îi trimite pentru mâncare, haine și pentru facturi.
Seara de 3 august, Soroca.
Tudor este acasă împreună cu Andrian și cu prietenul lor, George care trăiește la ei de mai mult de jumătate de an, de când mama lui l-a alungat de acasă. George Melnic are 17 ani. Peste o lună face majoratul și va merge la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca acolo unde învață Andrian.

Cei trei băieți povestesc despre unde vrea Tudor să-și sărbătorească ziua de naștere. Fratele mai mare insistă ca ei să meargă la „piscina lui Cimbriciuc" din orașul Soroca. Piscina asta este mai aproape de casă și după scăldat vor coace carne la grătar lângă casa lor, așa cum s-au înțeles cu mama. Angela le-a trimis din Franța 100 de euro ca fiul mai mic să-și sărbătorească cum se cuvine cei 15 ani pe care-i va împlini. Totuși, Tudor vrea cu orice preț să meargă la „bazinul lui Focșa", acolo unde este o trambulină și el își dorește foarte mult să sară în apă, de sus. Tudor câștigă. Doar este ziua lui de naștere, iar fratele mai mare nu vrea să-l supere.

Andrian și George se știu încă din gimnaziu. Au învățat împreună în aceeași clasă și sunt prieteni de mult timp. Anul trecut, când trebuia să absolvească gimnaziul, nu a reușit să susțină examenul la istorie, așa că a rămas repetent. Vara asta, totuși, a dus învățătura până la capăt și a obținut certificat de absolvire al gimnaziului.
Sâmbătă, 4 august 2018, Paris, Franța.
Angela și Vanea iau micul dejun și merg la o piață din Paris să cumpere haine pentru fiii ei, de mâncare și alte lucruri pe care are să le ducă copiilor în următoarele zile. Revine în apartamentul pe care-l închiriază și se întinde obosită pe pat.

Merge printr-un lan plin de floarea-soarelui neagră cu semințe mășcate. Vede floarea uscată deja. Totul este negru în jurul ei. Femeia se trezește din vis și trage o fugă la bucătărie. A pus niște carne în cuptor cu gândul că diseară vor sta la masă și vor bea niște bere în cinstea fiului. Intră în dormitor, iar Vanea stă nemișcat pe marginea patului cu capul între palme. Parcă a înghețat în această poziție.
Tudor este în spital.
Ce a pățit?
A căzut în bazin și a avut să se înece.
Unde-i? îl întreabă Angela.
La spital, în reanimare, în comă.
Ultimele bilete de avion pentru cel mai apropiat zbor spre Chișinău s-au vândut cu câteva clipe în urmă. Cum să ajungă acasă mai repede?
4 august, Soroca, Republica Moldova.
La micul dejun, cei trei tineri, Tudor, Andrian și George fac planuri „grandioase" pentru această zi. George îl roagă pe Tudor să-i dea un slip. Nu are ce îmbrăca. Apoi, îi iau pe Dima și pe Stas, se înțeleg să se întâlnească la gara din Soroca.

Tudor îl însoțește pe Dima acasă, să-și ia șorturi de scăldat și bani. Stas, George și Andrian se pornesc spre gară cu un microbuz de rută. Ajunși la piața din oraș, din apropierea gării, George se întâlnește cu mama lui, pe care o vede rar.
Piața în fața căreia s-a întâlnit George cu mama Elena pe 4 august 2018
Foto: Tatiana Beghiu, decembrie 2019
George o roagă pe mama să-i permită să vină până acasă ca să-și ia certificatul de absolvire a gimnaziului și buletinul. Vrea să-și continue studiile la Colegiul Agricol din Soroca. Mama nu-l întreabă unde doarme și ce mănâncă.

George, Stas și Andrian merg la magazin. Cumpără trei beri de 2,5 litri Kamarad. George intră pe la farmacie, cumpără praf Nymesil și pastile. Îl dor dinții de mult timp, iar aceasta este, deocamdată, singura soluție pentru el de a scăpa de durere. Peste câteva minute, se apropie Tudor și Dima. Cei cinci se înghesuie într-un taxi. În zece minute ajung la piscină. Este trecut de ora 12.

Stas Matei este verișorul lui Tudor și al lui Andrian. Trăiește pe același etaj cu ei. Învață cu Andrian și cu Dima la Colegiul Agricol din Soroca.

Dima trăiește cu sora lui mai mică și cu doi frați de-ai mamei. Sunt crescuți de bunici. Mama este plecată în Grecia. Sunt mai mult de zece ani de când nu a fost niciodată acasă.

Dima ține mult la prietenii lui și în special, la George. Sunt prieteni din copilărie. George și Dima au petrecut mult timp în compania consolei de jocuri sau scăldându-se în lacul de la marginea orașului. L-a susținut de multe ori atunci când George a avut nevoie de el. S-a dus cu el la lucru sau au mers împreună la furat fier. Dima făcea asta pentru George, voia să-l ajute să obțină bani pentru mâncare și haine. Pentru că, din toamna trecută de când nu mai trăia acasă, a slăbit foarte mult.

La piscină, sunt peste 60 de oameni. Locul le este cunoscut, au mai fost de câteva ori. „Bazinul lui Focșa" se află în ograda vice-administratorului Societății pe Acțiuni „Regia Apă-Canal Soroca", Igor Focșa. De asemenea, el gestionează Întreprinderea Individuală „Focșa Evghenia", sub umbrela căreia funcționează baza de odihnă „Volna".

Piscina de 180 metri pătrați arată ca o babă de zăpadă. O treime a piscinei are 1,2 m adâncime. Partea din mijloc are 4,5 m, cea de-a treia parte este de 5,4 m adâncime. Pentru partea cea mai adâncă a fost instalată o trambulină de aproape trei metri înălțime. Cum intri în ogradă, pe partea dreaptă, se află casa în care trăiește Igor Focșa. În spatele casei, există o zonă în care sunt amenajate foișoarele și casele de odihnă. Pe partea stângă a piscinei este drumul, iar peste drum este râul Nistru.

Cei cinci băieți plătesc la intrare și sunt conduși la masă. Nu și-au luat umbrelă și șezlonguri, i-ar costa mai mult. Au turnat în pahare bere. Tudor nu bea nimic. Fratele i-a interzis, chiar dacă astăzi împlinește 15 ani.

E cald. Sunt 27 de grade și e multă lume la piscină, unii gătesc carne la grătar, iar alții se scaldă. Cei mai curajoși urcă pe trambulină și sar în cea mai adâncă piscină de 5,4 m. Nu contează pentru ei că apa este verde și nu se vede mai departe de cot.

Tinerii sunt bine dispuși și gălăgioși. Se joacă de-a prinselea, își aruncă încălțămintea în apă, sar de pe trambulină, își dau picioare la fund sau palme peste ceafă. Dima, George și Tudor aleargă și ating din întâmplare un căruț cu bebelușul adormit. Părinții copilului le cer să fie atenți. Băieții râd și continuă să se joace. Au ieșit să fumeze. Glumesc și își fac selfie-uri. Băieții sar în apă și se bălăcesc. George ezită. Nu poate înota la fel de bine ca prietenii lui. De aceea, preferă să se scalde în zona destinată copiilor.

La ora 15, Andrian le zice „Văi, haidem acasă!". Băieții îi spun că mai vor să se joace și dispar din vizorul lui. Peste câteva minute Dima aleargă agitat spre Andrian și-i zice că fratele lui și George sunt în apă de mai mult de un minut.
Câteva minute în urmă, George este cuprins de Tudor și Dima. Dima este în spatele lui și-l ține de mijloc. Tudor stă în față și îl apucă de picioare. George încearcă să se opună și-l ține pe Tudor de brațe. În așa poziție, îl trag pe George spre marginea bazinului. Dima încearcă să-l arunce pe George „на прогиб" (peste cap, tehnică de luptă) în apă, însă toți trei cad în piscină unde adâncimea este de 5,4 m.

Peste 6 secunde, Dima iese la suprafața apei, înoată spre marginea piscinei. Privește în jur și își dă seama că prietenii lui nu au ieșit din apă. Îl strigă pe Andrian și sare din nou în apă. În urma lui sare grăbit și Andrian, însă nu poate ajunge la fundul piscinei. Apa este atât de verde că nu vede nimic.

Oamenii nu înțeleg ce se întâmplă. Unii se apropie de piscină și îi văd pe băieți cum își caută în apă prietenii. Alții, ignoră adunătura de oameni și își fac selfie-uri. Câteva mame își supraveghează copii și încearcă să-i ferească de agitația din celălalt capăt al piscinei.

De piscină se apropie și Igor Focșa. Strigă „hai băieți, săriți!". Dima continuă să bâjbâie prin apa verde. Nu găsește pe nimeni. Tudor este scos din apă peste 4,6 minute, în stare inconștientă. Potrivit neurochirurgilor, dacă creierul nu are oxigen aproximativ cinci minute, încep dereglări neurologice ireversibile care pot duce la moartea creierului.

Îl găsesc pe Tudor la mijlocul piscinei, acolo unde adâncimea este de aproape 3 m. Când Dima îl vede pe Tudor vânăt, se alertează și mai sare o dată. Se grăbește, înțelege că nu mai are timp. Simte că atinge ceva cu piciorul. Se sperie și scapă aerul pe care-l ține cu îndârjire în plămâni. Se alertează. Nu-i ajunge aerul, dar nu renunță, pentru că George, prietenul lui, este undeva pe aproape. Simte că acuș-acuș se îneacă și el, așa cum l-a văzut înecat pe Tudor și presupune, într-un fragment de secundă, că George ar putea fi înecat. Găsește piciorul lui George. Îl apucă și se împinge cu picioarele de fundul bazinului spre suprafață. Îl trage greu, nu mai poate. De la 5 metri adâncime până sus, a mai eliberat aer din plămâni și a înghițit apă. Reușește să-l scoată deasupra apei, unde este ajutat de alți băieți.

Îl scot pe George peste aproximativ 14 minute de la căderea în apă. Este vânăt. Nu răsuflă. Au venit două mașini de la urgență. Corpul lui vânăt, fără suflare dispare sub un cearșaf alb. Doctorii scriu: George Melnic a decedat în urma asfixiei mecanice prin înec.

Între timp, se acordă primul ajutor medical lui Tudor. Stă nemișcat, parcă împietrit. Stas este în stare de șoc. Crede că verișorul a murit. Însă, una dintre vizitatoare îl apasă insistent pe cutia toracică. Îl întoarce pe o parte, iar băiatul începe să vomite sânge, mâncare, apă, tot ce înghițise mai înainte. Este mutat într-o parte și Andrian îi face masaj la mâini. Repetă întruna „Tudor răsuflă! Tudor răsuflă!".

Când ajunge poliția, Igor Focșa strigă: „Eu pe voi v-am alungat, de ce voi v-ați întors?". Apoi le spune despre George că l-ar fi alungat, însă el s-a întors sărind gardul, declarație contrazisă ulterior de vizitatori.

După ora 15, un polițist o sună pe mama lui George. „Vino și-ți ia copilul" - a fost anunțată femeia. I-au spus că trebuie să-și ducă copilul la morgă. Acolo o așteptau polițiștii care i-au arătat înregistrarea video și i-au solicitat să scrie o declarație.

După ce au plecat polițiștii și nu mai era nimeni, proprietarul Focșa a strâns plata de la cei rămași la grătare, pe terenul adiacent. „De ce nu te-ai dus să te scalzi cu utoplenicul? (cel care s-a înecat)" i-a replicat Focșa unei vizitatoare care a refuzat să plătească pentru piscină. „Noi nu ne-am scăldat, de ce să plătim?", i-a replicat femeia, șocată de gestul acestuia.
După ce au fost interogați, Andrian, Dima și Stas s-au pornit pe jos spre Spitalul Raional Soroca „A. Prisăcari", acolo unde era Tudor. Auzise că și-a revenit și au decis să-i ducă biscuiți și apă. Merg spre spital și plâng.

Tudor este în secția de reanimare. Încă este în comă. Andrian și Stas rămân la spital. În timpul nopții stau de gardă la ușa sălii unde Tudor este conectat la aparatul de respirație artificială. „Dacă o să moară Tudor, mamă, ce o să fie?" o întreabă Stas pe Liuda, sora Angelei.

Din Franța, Angela și Vanea o sună necontenit pe Liuda, sora femeii. O suna pe mama ei, apoi pe cumătra ei, apoi pe soacră. Îi suna pe toți pe care-i știe din Soroca să-i zică ce-i cu fiul ei. „Ce grad are coma în care se află Tudor?". Nu poate găsi răspuns la această întrebare, toți evită să-i spună. Comă de gradul trei spre patru, i-a spus sora.
Dacă se ridică la patru, nu poate să-i mai facă nimeni nimic. Nu are nicio scăpare.
Chemați SMURD-ul. Plătesc cât trebuie. Numai chemați SMURD-ul și scăpați-mi copilul,
a răbufnit Angela la telefon.

Sora îi spune că nu-l pot scoate pe Tudor din reanimare. „Creierul este inflamat. S-a făcut ca un burete. Cum va da vreun semn de viață, îl vor transporta la Chișinău".

Dima se întoarce acasă. Este aproape de ora șase seara. Îi curge sânge din urechi și are tricoul roșu. Nu poate vorbi și nu poate povesti bunicii ce i s-a întâmplat. Este tulburat și amețește. Pentru prima dată bunica îl vede că fumează. Nu poate adormi.

Tudor a fost adus la spital în stare extrem de gravă. „Minutele hotărau soarta lui. Era între viață și moarte. Putea să moară pe drum, dacă era adus mai târziu", explică Valeriu Bordian, vice-directorul Spitalului Raional din Soroca „A. Prisăcari". Băiatul era vânăt și avea edem pulmonar. Mai mult, avea și edem cerebral. A fost conectat imediat la aparatul de respirație artificială. Medicii nu au intrat în panică, știau ce au de făcut, pentru că au mai avut astfel de cazuri.
Seara de duminică, 5 august.
Medicii verifică dacă plămânii lui Tudor s-ar descurca singuri. Deconectează pentru câteva secunde aparatul de respirație artificială, însă, fără succes.

Angela și Vanea urcă în primul autobuz spre Moldova.

În dimineața următoare, luni, 6 august 2018, Tudor începe să geamă. Imediat, adolescentul este transportat cu echipajul SMURD la Chișinău. Starea lui este gravă. Medicii sunt rezervați în pronostic. Cu toate acestea, Tudor își revine chiar în acea noapte. Vede un ecran. Nu înțelege nimic. I se pare că a murit. Este somnolent.

La prânz ajung și părinții. Angela și Vanea intră în reanimare. Băiatul încă nu prea poate vorbi. „Tudor, dragul mamei, ce-ai pățit?", îi zice Angela. Părinții nu-i spun nimic despre moartea prietenului lui. Îl văd prea slab.

Băiatul e transferat în salon, în secția de neurologie. Părinții stau zi și noapte lângă patul fiului. „Dar cu al doilea ce-i?", îi întrerupe un bărbat, venit în vizită la alt pacient din salon. Și atunci părinții tac. Până la urmă, îi spun că George a murit. Tudor nu-i crede. Cere telefonul și caută pe internet informație despre asta. Încă nu acceptă ideea că George nu mai este.
Prietenii lui George se gândesc să pună un gard mic în jurul mormântului
Foto: noiembrie, 2019
În 2007, George, sora lui, Florina, și mama Elena Melnic se mută din România în Republica Moldova. George are șapte ani. Elena se împacă cu el până atinge vârsta adolescenței. De atunci, în relația lor apar crăpături.

Prin clasa a VIII-a, își găsește o gașcă de prieteni, de care mama și profesorii nu sunt mulțumiți. Obișnuiește să fumeze pe la colțurile școlii, să consume alcool din când în când și să nu vină la ore. „De firea lui, este rebel. Câțiva profesorii s-au plâns că nu are manuale și caiete la ore", povestește Olga Gherghelejiu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic „Ion Creangă", adăugând că, pe lângă toate, George avea potențial. Administrația școlii îl trimite la psihologul școlii: o oră pe săptămână.

Apoi, iese la iveală conflictul dintre mama și fiul ei. Relația dintre cei doi se răcește în fiecare zi. Mama îi cere să învețe bine. George în schimb îi cere bani pentru ieșirile cu prietenii. Cei doi se ceartă și nu se înțeleg. Profesorii încearcă să rezolve această problemă prin întâlniri și discuții, însă lucrurile merg din ce în ce mai prost.

George pleacă de acasă. Le spune prietenilor că a fost alungat și bătut. Trăiește pe la o rudă sau pe la prieteni. Din vara anului 2017, George nu mai trage pe-acasă aproape deloc. Stă la Robert până dă frigul, într-o casă aflată în construcție, unde în loc de geamuri fâlfâie pelicula. Nopțile de iarnă devin atât de reci, încât George se trezește vânăt la față și cu degetele înghețate. „Așa îmi este sângele", se justifică în fața lui Dima, refuzând să recunoască că deja era prea frig ca să mai doarmă acolo. „Este greu când știi că unui prieten îi este tare greu...", se gândește Dima. Ar vrea să-l ajute mai mult, face tot ce-i stă în puteri, dar totuși, parcă, nu e suficient. Se enervează când află că unul dintre frații mamei lui George îl bate, motiv pentru care George și alege să înghețe în acea casă.

Andrian îl cheamă pe George acasă, chiar după o zi de la plecarea părinților la lucru peste hotare. Tudor nu este împotrivă. Mănâncă împreună, iar George mereu se împarte cu puținul pe care-l are. Acceptă și hainele pe care i le dă Tudor, iar Tudor acceptă să cedeze partea lui din pat și se mută în singura cameră disponibilă din micuțul lor apartament - în cea a părinților. Totuși, Andrian îl îndemna pe George să meargă acasă, să încerce să se împace cu mama lui. Încearcă, dar revine în scurt timp la cei doi frați.
George publică această fotografie cu două săptămâni înainte de tragedie
Sursa foto: ok.ru/ George Melnic
Pe 17 august 2018, peste aproape două săptămâni de la accident, Comisia pentru examinarea activității piscinelor de pe teritoriul raionului Soroca a inspectat trei piscine. Fiecărui antreprenor i s-au adresat întrebări și i-au fost solicitate documente privind activitatea. Atunci când au ajuns la piscina lui Igor Focșa, „am constatat neclarități în activitatea piscinei. Nu a prezentat documentele solicitate. Nu era clar în baza căror documente activează. Focșa justifica că acesta este bazinul lui privat. Este la el acasă și face ce vrea. Iar oamenii de la piscină sunt neamurile și oaspeții lui", a declarat Iurie Todirean, vicepreședintele raionului Soroca. Acesta a declarat că piscina funcționează ilegal. Nu avea nici salvamar.

În concluzia făcută de către comisie, se menționează că piscina care se află pe adresa neidentificată de pe teritoriul zonei de odihnă „Volna", dispune de maşină de casă şi control cu memorie fiscală. Inspectoratul Fiscal de Stat i-a recomandat, cu titlul de „obligatoriu" să declare subdiviziunea „bazin de înot ca gen de activitate". Autoritățile s-au limitat la recomandări cu titlu „obligatoriu".

Tudor este chemat la Inspectoratul de Poliție Soroca. Merge cu mama, pentru că este minor. Discută cu ofițerul de urmărire penală din Soroca, Artiom Cetulean. „Tudor nu este vinovat", aud de la ofițerul de urmărirea penală și îl cred. Băiatul abia vorbește, are câteva zile de când și-a revenit din comă. Angela îi povestește tot ce știe din cuvintele fiului ei și din ce a văzut în videourile de pe camerele de supraveghere de pe teritoriul piscinei. Pe 4 septembrie 2018, începe urmărirea penală pentru „lipsire de viață din imprudență".

Tudor este clasa a IX-a, ultimul an la gimnaziu. Revine la școală, la mijlocul lunii septembrie. Îl doare capul, este irascibil. Lovește cu pumnii în pereți. Noaptea tresare și geme. Mai chiulește de la lecții. Uneori, merge la psiholog. Șocul prin care a trecut el și Dima, i-a făcut să se maturizeze mult prea repede.

La școală, diriginta discută cu elevii și le explică cât de important e să-l susțină. Profesorii și administrația școlii, la rândul lor, decid să-i acorde mai multă atenție. „Băiatul nu a fost cheie de biserică, dar trebuie să-l ajutăm", le-a spus profesorilor Olga Gherghelejiu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic „Ion Creangă".

„Pe Tudor Mihailov tragedia l-a schimbat psihologic. A devenit mai stăpân pe sine. La transformare au contribuit și părinții care au s-au întors acasă de peste hotare și i-au fost alături", a adăugat Olga Gherghelejiu.

„Este un băiat cuminte, foarte bun la suflet și de mare ajutor", îl caracterizează diriginta pe Tudor, Mariana Moldovanu. „Îi ziceam: dacă îți vine greu să înveți, hai să aduci apă, să ducem băncile, să facem asta, asta și el reacționa pozitiv. Este un băiat cuminte, dar a avut o gașcă nu chiar bună", a menționat profesoara care l-a supravegheat zilnic.

Acasă, însă, Tudor este altfel. „S-a închis. Nu vorbește aproape cu nimeni, nici măcar cu Andrian. Pur și simplu, se duce în camera lui și stă acolo ore întregi", povestește mama băiatului, Angela Prodan.

După două săptămâni de școală, pe 3 octombrie 2019, Tudor se simte rău. Este internat la Institutul Mamei și Copilului la Chișinău, în secția de neurologie pentru cinci zile cu diagnosticul: leziune cerebrală anoxică. Medicii i-au mai scris în cartea medicală despre afecțiuni ale sistemului nervos autonom, epilepsie și encefalopatie. Ei presupun că aceste tulburări/dereglări ar fi cauzate de subluxație cerebrală, produsă în timpul lovirii cap în cap cu George, când au căzut sau când erau în apă.

Când are loc o subluxație cervicală, poate fi afectată măduva spinării. În acel moment poate apărea șocul spinal: omul nu poate mișca nici mâinile, nici picioarele. Neurochirurgii vorbesc despre faptul că este suficient să te lovești cu capul de ceva și să ai o leziune spinală mică care să provoace șoc spinal.

În spatele capului lui Tudor există o zonă mică, de până la cinci centimetri diametrul, unde nu-i crește părul. În raportul de expertiză judiciară privind moartea lui George Melnic, se menționează că acesta a avut o echimoză în zona tâmplei drepte cu hemoragii în țesuturile adiacente. „Echimoza a fost produsă cu puțin timp înainte sau în momentul survenirii decesului prin acțiunea traumatică cu un obiect contondent sau la lovirea de acesta", se arată în raport.

O teorie propusă de specialiști în acest caz, spune că, din momentul căderii în apă, George și Tudor s-ar fi lovit cap în cap, ceea ce i-ar fi provocat șocul spinal lui Tudor, care este un bun înotător. Însă, în urma șocului spinal, când acesta nu putea mișca nici mâinile, nici picioarele, a ajuns la fundul piscinei.

De la hipoxie, cel mai des degradează lobii frontali ai creierului și cei temporali. Specialiștii spun că efectele degradării loburilor pot fi diverse. Poate fi afectată gândirea. „Pacienții pot avea epilepsie, comoții cerebrale, unii devin nervoșii, iar alții somnoroși. Unii devin clarvăzători sau alții debili. Cum dă Domnul. Nu există o schemă sau formulă pentru asta", a comentat Valeriu Bordian, vicedirectorul Spitalului Raional din Soroca „A. Prisăcari".
Tudor Mihailov nu și-a revenit complet. El încă mai suferă de dureri mari de cap
Foto: Tatiana Beghiu, ianuarie 2020
La începutul lui decembrie, după patru luni de la tragedie, Tudor și Dima sunt puși sub acuzare. Sunt învinuiți de omorul lui George, conform art. 145, alin. 2, lit. e) și i) din Codul Penal al Republicii Moldova. „Omorul intenţionat, săvârșit cu bună ştiinţă asupra unui minor [...] săvârșit de două sau mai multe persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă."

Învinuirea este însoțită de o circumstanță agravantă: săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate produsă de alcool. Dar lui Dima nu i se făcuse niciun test de alcoolemie, iar despre Tudor nu există nicio dovadă că ar fi fost în stare de ebrietate. Lui George i-a fost depistat 1,18 g/l de alcool în sânge, adică era în stare avansată de ebrietate.

Angela este disperată. Nu mai doarme noaptea și plânge mult. „Mamă, ia și te culcă", îi spune Tudor. Strigă la copiii ei și iar plânge. „Dacă nu ați fi luat bere...". Este buimacă. Hainele murdare le pune în cuptor la bucătărie, apoi își dă seama și le duce-n mașina de spălat.

Nu lucrează. Stă toată ziua acasă. Nu mai știe ce să facă. A aflat data primei ședințe de judecată în care fiul ei va fi cercetat pentru omor - 24 ianuarie. Atât de mult a slăbit că rudele sunt îngrijorate. „Mi-e indiferent", le răspunde. Nu se mai îngrijește. În fiecare seară ia pastile să adoarmă. Din când în când, mai intră pe la ea sora Liuda, dar nu are putere să vorbească cu ea. „Dacă copilul meu... Doamne ferește, eu fac ceva cu mine..." Angela nu termină niciodată propozițiile ori nu vorbește deloc.

După Crăciun, Angela o sună pe diriginta lui Tudor, Mariana Moldovanu. O anunță că Tudor este învinuit de omor și urmează să aibă loc ședințe de judecată. „Dacă vreți să salvați copilul, mergeți și căutați dovezi. Apelați la Avocatul Poporului, la Avocatul Copilului" a sfătuit-o profesoara. Mariana simte că Angela este distrusă.

I-au dat avocat din oficiu. Femeia caută disperată filmarea integrală în care a văzut cum cei trei au căzut în apă. Îl sună insistent pe procurorul pe caz Radu Ceban, îi cere înregistrarea netrunchiată. Nu reușește să obțină nimic. Toată lumea-i zice că nu mai există niciun video, chiar dacă văzuse anterior altceva. Cu trei zile înainte de revelion, îi scrie procurorului să primească copiile tuturor înregistrărilor video făcute de către camerele de supraveghere a piscinei. Nu primește nimic. Dosarul deja este expediat în instanța de judecată și este îndemnată să se adreseze instanței.

Vrea să demonstreze că fiul ei nu este vinovat. „Ei se jucau. Copilul meu nu este vinovat de ceea ce s-a întâmplat. Ei au căzut în piscină" spune Angela.

Pe 9 ianuarie 2019, femeia scrie o plângere la Centrul de Sănătate Publică Soroca. Cere să fie verificată calitatea apei. Totuși, instituția nu o poate verifica, pentru că piscina are activitate sezonieră, iar în luna februarie aceasta nu funcționează. Centrul o informează că controlul va avea loc odată cu reluarea activității.

În aceeași zi, Angela scrie plângere la poliție pe numele proprietarului piscinei Igor Focșa. Comisia din toamnă care a constatat că piscina funcționează ilegal și nu are autorizație sanitară, nu a dat niciun rezultat. Ea este nemulțumită și obosită că nu poate să facă dreptate. Nu mai știe unde să se adreseze. Avocatul pe care l-a primit din oficiu nu răspunde la telefon. Află că acesta este în concediu de boală. Angela se simte neajutorată și disperată.

Femeia nu mai știe ce zi este. Telefonul sună, iar cel care o apelează este Igor Focșa care-i cere să-și retragă plângerea de la poliție, cu anumite condiții. Însă, ea refuză categoric. „Mie nu-mi vine a crede că ei s-au pus la cale din timp, să se ducă, unde sunt mii de oameni și să-l ucidă acolo".
Angela a scris foarte multe plângeri la instituțiile statului, încercând să facă dreptate
Foto: Tatiana Beghiu, februarie 2020
Angela telefonează la Avocatul Poporului pe 11 ianuarie 2019. Se plânge de lipsa asistenței juridice din partea avocatului oferit din oficiu. Însă, după șapte zile, este anunțată că activitatea specialistului este „foarte bună". Este depășită de situație. Caută un avocat bun în Soroca care l-ar putea scăpa pe Tudor de pușcărie.

Cu o zi înainte de prima ședință de judecată, avocatul de care s-a plâns renunță la caz. „Au apărut circumstanțe noi ce țin de conflict de interese și de aceea mă autorecuz", motivează acesta. În aceeași zi, Angela semnează contract cu avocata Ludmila Ciuhrii, fostă judecătoare în Soroca, despre care a auzit că este un specialist bun.

Mai scrie o plângere la Centrul Național Anticorupție. Crede că Focșa ar fi mituit organele de drept. CNA redirecționează plângerea la filiala de la Soroca și o informează că va fi examinată. Angela scrie plângere la procuratură.

Dacă autoritățile nu o ajută, poate biserica reușește. Se duce cu Tudor la Biserica de la Stoicani, despre care a auzit că face minuni. Tudor merge singur la spovedanie. După el, Angela se apropie de preot.
Copilul care a fost înaintea mea este al meu. Vreau să știu ce-l așteaptă.
— Copilul tău nu este vinovat de ceea ce s-a întâmplat. Dacă legea va fi corectă, o să scapi copilul.

Prima ședință, 24 ianuarie 2019, se amână. Noua avocată a lui Tudor nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei, iar băiatul nu a venit la ședință, pentru că se simte rău. Îl doare capul, iar câteva nopți în urmă a avut o criză epileptică. Pe 29 ianuarie este internat pentru 8 zile în spital. Tudor trebuie să ia pastile pentru sporirea activității cerebrale și pentru calmare timp de trei săptămâni.

Mai târziu, un cunoscut al Angelei îi spune că noua avocată ar fi prietenă cu Igor Focșa, proprietarul bazinului și cel din cauza căruia fiul ei a ajuns în comă. Vrea să rezilieze contractul. „Nu retrăiți. Va fi totul bine. Copilul dvs. nu este vinovat și eu voi demonstra asta", i-ar fi zis avocata, convingând-o pe femeie să nu renunțe la serviciile ei. Avocata Ludmila Ciuhrii i-a acordat asistență juridică lui Igor Focșa în câteva cazuri de judecată.

După acea plângere, împotriva lui Focșa a fost deschisă o cauză penală în care „există o bănuială rezonabilă că în acțiunile cetățeanului I. Focșa sunt întrunite elemente constitutive ale contravenției: folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială". Materialul a fost remis către Inspecția Ecologică Soroca. Inspecția a redirecționat plângerea la Centrul de Sănătate Publică Soroca și apoi a solicitat explicații de la Întreprinderea Individuală Focșa Evghenia, gestionată de Focșa. Cei din urmă au spus că în anul 2018 nu au avut nicio activitate economică. Mai mult, ei spun că piscina este privată și conform Legii Apelor (art. 22, alin. 1), se consideră folosință generală şi nu necesită autorizaţie de mediu pentru consumul uman şi alte necesităţi casnice.
Pe 1 aprilie, la ora 05:46, mama lui Tudor îi scrie președintelui Igor Dodon. „Vă rog din suflet, ajutați-mă, că dacă nu-i copilul meu, nici eu nu exist. Eu am uitat când ultima dată am fost liniștită. Dumneavoastră aveți copii și cred că nu-i iubiți mai puțin decât mine", i-a scris Angela președintelui. După trei ore, femeia a primit răspuns: „Bună ziua, faceți vă rog legătură cu juriștii: 022-xxx-xxx". I-a scris și prim-ministrului Pavel Filip, dar nu a primit niciun răspuns.

Ședințele de judecată continuă. Tudor și Angela se duc la fiecare dintre ele. Tudor absolvește și susține examenele.

Pe 4 august 2019, Tudor împlinește 16 ani și se face un an de la moartea prietenului lui. Rămâne acasă și nu sărbătorește. După ce s-a întâmplat tragedia, familia a decis să nu mai sărbătorească niciodată ziua de naștere. În ziua următoare, băiatul se duce la George la cimitir.

Angela nu regretă că nu era lângă copiii ei în acea zi. Se simte mai mult vinovată că le-a dat bani să se ducă la piscină. „Dacă eram eu acasă... Ei se duc. Știi unde se duc? Ei sunt mari și zic că se duc până în centru, dar ajung naiba știe pe unde. Asta-i, că eu le-am dat bani de bazin, dar nu de Focșa", se gândește femeia.

În toamnă sunt reluate ședințele de judecată. Familia se mută, parțial, la Chișinău. Acesta a fost compromisul dintre Angela și Vanea: soțul nu se duce peste hotare, dar vor munci împreună în Chișinău la construcții. Asta înseamnă că vor munci în timpul săptămânii la Chișinău, iar în fiecare vineri seara vor parcurge peste 150 de km spre partea de nord-est a Moldovei ca să ajungă acasă, iar în fiecare luni dimineața la ora 5 vor porni la Chișinău să ajungă la timp la muncă. Îl iau și pe Tudor cu ei. La Soroca rămâne Andrian, pentru că învață și nu poate lipsi de la ore. Au decis ca Tudor, după absolvirea gimnaziului, să nu-și continue studiile. Vor să fie mereu sub supravegherea lor, să se recupereze.

Dar Tudor preferă să rămână la Soroca, pentru că acolo sunt toți prietenii lui. Zilele lui sunt asemănătoare. Se trezește pe la amiază, mănâncă, așteaptă ora 14 ca prietenii lui să termine orele. Se mai joacă la telefon. După asta, se întâlnește cu ei și revine acasă seara târziu. Se trezește a doua zi la amiază, așteaptă ora 14…
Înainte de una dintre ședințele de judecată din luna noiembrie 2019. Angela și Tudor așteaptă microbuzul 2/4 care-i duce aproape de judecătorie
14 noiembrie 2019, Soroca.
Angela nu a dormit în această noapte. Mereu nu poate să doarmă înainte de ședință. Deja sunt 11 luni în care i spune că următoarea ar putea fi ultima.

După atâtea ședințe de judecată, acestea au devenit o rutină pentru familie. Tudor parcă s-a obișnuit cu ele și nu mai este atât de emoționat ca la început. Cu toate acestea, îi este frică, recunoaște el. Este prima dată când va fi audiat la tribună.

Ajunși la judecătorie, cei doi se întâlnesc cu Dima și el învinuit în acest dosar. Dima este răcit, are părul și barba mare. Tușește puternic. Nu spune nimic. O ascultă pe bunica care a venit cu el.

Primul a fost chemat la audiere Tudor. Mama și-a ridicat privirea și urmărește atent ce spune fiul ei. Apoi, este audiată Angela, pentru prima dată. Este întrebată dacă are pretenții la modul cum a fost audiat fiul ei la ședința de judecată. Abia se aude. Vorbele ei sunt neclare și incoerente. Nu-și duce la capăt gândul și începe să vorbească despre altceva. Președintele ședinței nu înțelege, este confuz, o oprește de câteva ori. Starea ei limpede de dinaintea ședinței s-a schimbat mult. „Noi am fost la poliție unde lui Tudor i-au arătat de multe ori înregistrarea video de la bazin. Înainte de a-l audia. El abia venise din spital", i-a povestit ea judecătorului.

În timp ce Angela este audiată, Tudor se agită. Își schimbă des poziția corpului și încearcă să-i șoptească mamei că el trebuia să fie audiat de către anchetator și procuror în prezența unui psiholog, lucru care nu s-a întâmplat. Mama este atât de emoționată, încât nici nu-l aude și nu-l vede.

Următorul este Dima. Vorbește în șoaptă. Povestește despre cum trăia și-l ajuta pe prietenul lui George. „Of, George, Dumnezeu să-l ierte". I se înroșesc ochii și-i dau lacrimile. În spatele lui, pe scaun, bunica plânge și ea. Ședința este amânată. Avocata familiei Mihailov a solicitat timp ca să prezinte acte suplimentare.

Ședința de pe 21 noiembrie 2019 a fost întreruptă. În următoarea ședință de judecată de pe 18 decembrie urmează deliberarea și pronunțarea. Peste încă o săptămână, pe 24 decembrie, Tudor este chemat la o altă ședință de judecată în alt caz despre care Angela nu știe. Este acuzat de huliganism nu prea grav.
18 decembrie 2019, este ultima ședință de judecată și cei doi băieți își vor primi sentința.

Apare Dima. Bunica lui rămâne în urmă. Se așază pe unul dintre scaune lângă Tudor și privește suspicios afară. Este agitat, își mișcă piciorul nervos. Vede mașina poliției cu care sunt aduși învinuiții, deținuții la Judecătorie din penitenciar sau izolator. Pentru că astăzi este ultima ședință de judecată și urmează să afle ce pedeapsă trebuie să ispășească, îi este frică că mașina poliției ar putea să fie adusă pentru el și prietenul lui, Tudor, învinuiți de omorul prietenului lor George.
Pe Dima, șocul cauzat de moartea prietenului lui și apoi învinuirea penală l-au maturizat prea repede
Foto: Tatiana Beghiu, decembrie 2019
Și Angela urmărește cu atenție pe cine aduc polițiștii. Femeia se uită la doi bărbați încătușați și o încearcă frica. Își amintește că atunci când au început ședințele de judecată, în ianuarie 2019, se speria de acea mașină a poliției. Îi era frică de fiecare dată că acea mașină a venit după Tudor. Însă, ședința este amânată pe 30 decembrie, pentru că „instanța nu a săvârșit prevederea proiectului de sentință".

Maria pare dezamăgită. Deja este mai mult de un an și jumătate de când nepotul ei are o relație apropiată cu organele de drept, fapt ce o consumă și o stresează. Îi este frică de ce poate zice fiica ei despre cum a educat nepotul.

Acasă, Angela încearcă să-l descoase pe Tudor despre ședința de judecată care va avea loc pe 24 decembrie, într-un dosar contravențional.
Fuu! Bătaie! Ce ai căutat?
— Mie nu-mi place să umblu cu botul umflat, i-a replicat Tudor.
Cum poți să te bați și să ajungi la judecată?
Acum sunt oameni care nu știu... ce înseamnă să fii băiat.
După ce a fost înecat, apoi în comă trei zile, Tudor a devenit nervos. El va fi amendat pentru „huliganism, adică acostare jignitoare în locuri publice, alte acțiuni similare ce tulbură liniștea publică și liniștea persoanei fizice". Tudor nu vrea să vorbească despre asta. Deja s-a înțeles că Andrian va merge la ședință și va achita amenda cât mai rapid. S-a angajat recent hamal la Chișinău și atunci când va primi salariul, îi va întoarce datoria.

„Tudor nu este așa cum a fost odată. Este altfel, în general. Să fie pe a lui. Înainte era mai liniștit, era mai cuminte. Când îl întreb, zice: dă-mi pace, dă-mi pace, dă-mi pace", recunoaște Angela.

Este 30 decembrie 2019. Tudor, Angela și Vanea și-au băgat rapid ustensilele de lucru în mașină și pornesc spre Soroca. La ora 15:00 urmează să aibă loc ultima ședință de judecată, iar Tudor își va afla pedeapsa.

Ei speră că această ședință de judecată să nu fie amânată ca precedenta, speră să fie declarați nevinovați așa cum pledează sau, cel mult, să primească o pedeapsă fără executare. Poate o amendă, numai nu pușcărie.

Ora 15:04. Toți patru, bunica Maria, Dima, Tudor și Angela intră în sala 5 a Judecătoriei Soroca. Bunica lui Dima, Maria a fost prezentă la toate ședințele de judecată, chiar dacă o dor picioarele după operații. Nu-și poate imagina ce pedeapsa poate primi nepotul ei, însă speră că avocata lor, Elena Cojocaru, să aibă dreptate atunci când i-a zis că o să fie bine. Totuși, gândurile rele o mai încearcă. „Să nu ne facă cadou înainte sărbători", spune bătrâna. O așteaptă pe Tatiana, fiica ei și mama lui Dima să vină acasă, din Grecia, pe 5 ianuarie. Va fi ziua când se va lua o decizie: fie băiatul merge cu mama lui în Grecia, fie pleacă la sora lui în Germania.

Și Dima abia așteaptă ca mama să se întoarcă. Abia așteaptă să plece peste hotare și să scape de coșmarul ce durează mai mult de un an. Nu-i mai pasă de școală. Își va lua un an liber de la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca și va pleca.

Peste 47 de minute de la ora stabilită pentru ședință, apar cei trei judecători.
Se recunoaște vinovat Vicol Dumitru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149, alin. 1, Cod Penal al Republicii Moldova și în baza acestei legi se condamnă la pedeapsa penală de un an și șase luni închisoare.

În baza art. 90 Cod Penal al Republicii Moldova, pedeapsa cu închisoarea să nu fie executată, dacă în termenul de probă de doi ani condamnatul Vicol Dumitru nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportarea sa va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Se liberează de răspundere penală Mihailov Tudor Ion pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod Penal al Republicii Moldova, pe motivul că nu a atins vârsta la care poate fi tras la răspundere penală, cu încetarea procesului penal.
Urmărirea penală și învinuirea celor doi adolescenți avea loc conform art. 145, alin. (2), lit. e) și i) al Codului Penal al Republicii Moldova (omor intenționat). Totuși, instanța de judecată a recalificat infracțiunea în baza articolul 149, alin. (1) din Codul Penal al Republicii Moldova. Acesta prevede pedeapsa de până la 3 ani pentru lipsirea de viaţă din imprudenţă.

Dima primește copia, o citește pe deasupra. Este posomorât și trist, la fel ca și bunica. Ea se apropie de avocată și grefieră. „Și el acum nu are voie să plece nicăieri?". „Asta înseamnă că în toată luna va trebui să mă semnez?" completează Dima, decepționat. „În 15 zile dacă nu va fi atacată decizia de procuror, va intra în vigoare. În următoarele 5 zile va trebui să mergeți la Biroul de probațiune să se pună la evidență și împreună cu inspectorul de acolo să discute celelalte întrebări", le-a răspuns avocata Ludmila Ciuhrii.

Tudor se duce la Chișinău. Mâine este la muncă iar seara se va întoarce la Soroca pentru a sărbători revelionul cu familia. Se pornește spre gară, iar Dima îl petrece. În fața judecătoriei rămân Angela și Maria.
Câtă retrăială, câte plânsete și câtă nevoie…, spune Angela.
— S-or învăța minte, concluzionează Maria.
Dar îți pare rău de copilul cela că s-a dus…
Angela, Maria și Dima urcă în mașină și se duc pe „Dealul Țiganilor" din Soroca, acolo unde se află și casele lor. Odată cu 2019 s-au terminat și ședințele de judecată, care au schimbat viețile celor doi tineri care au supraviețuit incidentului.
Orașul Soroca, panoramă de pe „Dealul Țiganilor"
Foto: Tatiana Beghiu, decembrie 2019
Acum, Angela strigă, de fiecare dată, în urma lui Tudor „un cior încolo, un cior înapoi!" și-i spune să aibă grijă. A plâns mult, nu a dormit nopțile, iar lupta aceasta i-a încărunțit părul. Este mai strictă, în general, cu fiii ei. Le amintește des despre George și prin ce au trecut anul trecut.

Tudor va munci probabil până în toamna viitoare când va veni momentul să-și continue studiile. Încă nu știe exact ce își dorește să învețe, acum se mulțumește cu salariul pe care-l primește muncind ca hamal. Vrea să-și cumpere un telefon mobil, apoi un moped. Nu mai vrea să ceară bani de la părinți pentru necesitățile lui. Adolescentul se duce din când în când la cimitir la George. În fața mormântului, este locul unde Tudor se gândește la ce s-a întâmplat pe 4 august 2018.

Pe Dima îl doare moartea lui George. Va continua să meargă la cimitir să-l viziteze și își va aminti despre momentele petrecute împreună, își va aminti cât de greu i-a fost băiatului înainte de a muri. Acum, va avea grijă ca în următorii doi ani să nu ajungă în vizorul poliției.

Igor Focșa continuă să activeze fără autorizație sanitară așa cum nu o avea în anul 2018. Continuă să nu dea bonuri fiscale și să nu aibă salvamar, povestesc vizitatorii piscinei.
Am ajuns să documentez cazul acesta după ce în ianuarie 2019 Angela m-a sunat și mi-a povestit despre cum fiul ei este învinuit de omorul prietenului. Mi-a povestit că au fost la piscină să sărbătorească ziua de naștere a fiului ei și el împreună cu doi prieteni au căzut în apă, iar unul dintre ei a murit. Mi-a povestit că Igor Focșa, proprietarul piscinei, s-ar face vinovat, de fapt, de deces și pentru că este o persoană influentă în orașul Soroca, ar putea mușamaliza cazul. Pe parcursul a șase luni, am vorbit cu peste 40 de persoane și m-am întâlnit cu familia lui Tudor de cel puțin șase ori, am participat la ședințele de judecată și am avut acces la rechizitoriu, la plângerile Angelei către instituțiile statului, la fișe medicale, am trimis cinci soliticări de presă la care am primit răspunsuri oficiale.

Igor Focșa a refuzat să discute cu mine. În momentul în care am fost să discutăm, a chemat poliția sub pretextul că eu și colega cu care venisem la interviu suntem agresive. Ofițerul de urmărire penală Artiom Cetulean, la fel, a refuzat să vorbească. Primul avocat din oficiu nu a răspuns niciodată la apeluri, iar procurorul pe caz a evitat discuțiile.


Opiniile exprimate în această publicație nu reprezintă neapărat viziunile Black Sea Trust for Regional Cooperation (BST), German Marshall Fund of the United States (GMF) sau ale partenerilor săi.