Generația Z în Moldova

Cine sunt și cum pot schimba viitorul țării
Generația Z sunt tinerii născuți după anul 1996 și reprezintă cea mai tânără categorie de votanți. Îi interesează problema locurilor de muncă și cei mai mulți își văd viitorul în afara țării. Deși spun că se simt ignorați de politicieni, tinerii se prezintă în continuare la vot în număr mare, în pofida titlurilor de presă care strigă că „tinerii nu votează", calculând procentajul tinerilor din totalul de votanți, nu din totalul celor înscriși în liste, așa cum ar fi normal. De exemplu, în listele electorale la alegerile prezidențiale din 2020 au fost înscriși aproape 300 de mii de tineri care au între 18 și 25 de ani, de două ori mai puțin în comparație cu categoria de vârstă 56-70 ani.

Cine este Generația Z și ce îi determină să iasă la vot, citește în continuare.
„Generația Z este unică"
Pe lângă faptul că Gen Z se apropie de maturitate, ce mai știm despre această nouă generație? Știm că este diferită de generațiile anterioare în unele moduri, dar similară în multe privințe cu generația precedentă - „milenialii". Membrii Gen Z sunt mai diverși din punct de vedere rasial și etnic decât orice generație anterioară și sunt pe cale să fie cea mai bine educată generație de până acum. Sunt, de asemenea, nativi digitali.
Marea Generație: înainte de anul 1928
Generația Tăcută: 1929 – 1945
„Baby Boomers": 1946 – 1964
Generația X: 1965 – 1980
Milenialii sau Generația Y: 1981 – 1996
Generația Z: 1996 până astăzi

Sursa: PEW Research Center
Granițele dintre aceste generații nu sunt fixe și variază de la o sursă la alta.

Un studiu realizat de un ONG din SUA, specializat pe probleme de mediu și implicarea tinerilor în viața politică a țării, a identificat că cele mai importante probleme pentru tinerii alegători sunt pandemia, lipsa locurilor de muncă, degradarea situației economice și schimbările climatice.

Specialiștii din cadrul ONG-ului adaugă că Generația Z este unică, datorită modului în care ei văd și abordează problemele ca fiind interconectate. „Toate aceste chestiuni sunt împletite și tinerii alegători tind să adopte o atitudine mai progresivă față de abordarea fiecăreia dintre aceste probleme", scrie CNBC.

Ce îi interesează pe tinerii din Republica Moldova? Am fost la Universitatea de Stat din Moldova ca să aflăm. Am întrebat tinerii și cum ar trebui să fie motivați ca să participe mai activ la procesele civice și electorale.
Roman Andriiv, președintele interimar la Consiliul Municipal de Tineret din Chișinău, povestește că anual se organizează un sondaj municipal despre necesitățile de bază ale tinerilor. Potrivit lui, topul necesităților tinerilor din mun. Chișinău în 2020 au fost:

- insuficiența oportunităților de angajare în câmpul muncii
- necesitatea unui număr mai mare de proiecte de ghidare în carieră
- un număr mai extins de proiecte guvernamentale pentru tineri
- organizarea training-urilor ce țin de abilitarea lor pe subiecte de implicare în procesul decizional, advocacy, scriere de proiecte.
Sceptici
Aproape la fiecare scrutin electoral presa scrie că „cei mai pasivi alegători sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani". Totuși, cifrele arată altceva. De exemplu, în primul tur al alegerilor prezidențiale, 40,8% dintre tinerii din această categorie de vârstă incluși pe listele electorale și-au exercitat dreptul la vot. În al doilea tur, 52,2% din tinerii incluși pe liste au votat.

Sociologa Diana Cheianu-Andrei spune despre Generația Z din Moldova și cele care vin din urmă că sunt mai sceptice în comparație cu părinții și bunicii lor, pentru că trăiesc într-un stat independent.
doctoră în sociologie
Diana Cheianu-Andrei
„Cunosc alte realități vizavi de necesitatea participării la vot, nu sunt activi comparativ cu generațiile vârstnice care au trecut printr-un sistem sovietic unde pe de o parte erau obligați, pe de altă parte era o datorie."

Pentru această generație mai există o problemă: modelul văzut în familie, adaugă specialista. „În momentul în care părinții participă activ și dau un exemplu bun, copiii fac la fel. Dacă un astfel de model nu a fost promovat în familie, unde părinții participă mai rar la vot, iar copiilor nu li s-a explicat acest lucru, atunci și participarea este mai mică. Ei nu sunt legați de agenda electorală, dar depind de familie". Sociologa spune că un alt factor ar fi faptul că tinerii nu văd rezultatul final al votului, motiv pentru care nu-și exercită dreptul la vot.

Foto: Valentina Ursu/ RFE/RL
Cost-oportunitate
Cât despre principala problemă care îi interesează pe tinerii de astăzi, sociologa Diana Cheianu-Andrei spune că ea nu este de acum doi-cinci ani, ci are mai mult de 20 de ani și i-a preocupat și pe cei din generația precedentă când au fost tineri. „Exodul acesta al populației a creat o imagine la nivel de populație generală și în special la tineri că peste hotare banii se câștigă ușor, că singura soluție ar fi plecarea la muncă peste hotare. În realitate, de fapt, este mult mai dificil și se lucrează mult mai greu, dar banii primiți formează această imagine".

Dar subiectul lipsei locurilor de muncă și a exodului a ajuns, de-a lungul timpului, de multe ori în programele electorale ale politicienilor, inclusiv fiind direcționate spre tineri. De exemplu, putem să vedem programele electorale ale celor doi candidați ajunși în turul II al alegerilor generale locale pentru Chișinău în 2019. Unul dintre candidați a avut două promisiuni direcționate spre tineret: „program municipal de suport al tinerilor pentru procurarea sau construcția locuințelor”; „compensație la plata chiriei pentru tinerii specialiști, angajați în instituțiile publice bugetare municipale”. Al doilea candidat a promis: „amenajarea de facilități sportive în parcuri, astfel încât tinerii și adulții să beneficieze de astfel de facilități peste tot în Chișinău, la maximum 15 minute de mers pe jos acasă”. Tot acest candidat a promis „parcări ecologice de reședință” și a vorbit în programul lui electoral despre ecologie. S-ar putea ca și tinerii din SUA să fie interesați de programul electoral al acestui candidat!

Totuși, sociologa Diana Cheianu-Andrei spune că, pentru a motiva Generația Z, reprezentanții partidelor politice trebuie să se axeze mai mult pe problemele tinerilor și să aibă un comportament mai responsabil. „Trebuie să întreprindă pași concreți după alegeri, prin care să arate că nu numai în ajunul alegerilor îi interesează problemele acestor tineri”.



Același lucru îl susține și Roman Andriiv. „În agendele lor electorale tinerii sunt pe un loc mai jos. E vorba de cost-oportunitate, adică ei merg pe acea formulă care le aduce lor cele mai multe voturi și tinerii, din păcate, sunt o categorie mai puțin numerică, de aceea politicienii se axează pe cei mai în vârstă".

Foto: Facebook/ Roman Andriiv
Proiecte țintite spre Gen Z
Ca să vedem cum putem motiva Generația Z din Moldova, am analizat ce soluții există în alte state democratice. Site-ul de streaming video Twitch, care numără aproape 10 milioane de utilizatori, se specializează în jocuri video și este foarte popular printre tineri. Platforma a înflorit în ultimele luni, așa cum a arătat fluxul live al congresmanei Alexandria Ocasio-Cortez, adunând aproape jumătate de milion de vizitatori. Platforma deținută de Amazon oferă multe oportunități: publicul său este tânăr; fluxurile live ale platformei includ influenceri, jocuri video, iar chatul este foarte popular și poate fi moderat.

După cum a arătat evenimentul record al lui Ocasio-Cortez, există o audiență mare pentru aceste live-uri, iar alegătorii sunt dispuși să se înregistreze pentru a vota, dacă chat-ul este împânzit cu informații despre asta.
Această oportunitate a fost folosită ulterior de The New Georgia Project, o organizație nonguvernamentală din statul Georgia (SUA), care luptă pentru dreptul la vot și pentru politicile care extind accesul la vot. Astfel, s-au observat schimbări majore la alegerile prezidențiale recente din SUA. În statul Georgia alegătorii tineri au contribuit cu 21% din totalul voturilor Georgiei, potrivit Centrului pentru informații și cercetări privind învățarea și implicarea civică. La nivel național, media este de 17% în 2020, comparativ cu 16% în 2016, ceea ce face ca contribuția tinerilor din Georgia să fie cea mai semnificativă din țară. (Aceste alegeri au înregistrat, de asemenea, cea mai ridicată participare la vot, în general, din istoria SUA).
Jocuri video - cheia
pentru tineri?
Ufot Nse, CEO la The New Georgia Project, menționează că fluxurile Twitch sunt încă un mister pentru mulți actori politici. „Trebuie să le explicăm ce este Twitch", spune ea. „Ei nu înțeleg ideea că oamenii se conectează pentru a urmări jucătorii când vorbesc despre politică. Dar am avut 500.000 de vizitatori unici la evenimentele noastre Twitch the Vote!" Proiectul New Georgia Project a organizat pentru Ziua Națională de Înregistrare a Alegătorilor în septembrie un live pe Twitch. Ulterior, în ziua alegerilor, ONG-ul a organizat un live de 12 ore „Twitch the Vote". El includea spectacole, apariții speciale și jocuri.
Foto: Ohio Mobile Gaming
A devenit din ce în ce mai evident că jocurile online se pot folosi în politică și divertisment și că sunt o tribună pentru puterea politică. Ufot spune că a avut camioane cu jocuri mobile în locurile cheie pentru votanți. Specialista a descoperit faptul că acolo unde oricine poate intra și juca, se poate vorbi și despre probleme politice. Este o modalitate excelentă de a ajunge la alegătorii defavorizați, scrie Tecknologyreview.

Olga Manole, coordonatoare de program la Asociaţia Promo-LEX, spune că astfel de proiecte ar putea să funcționeze și în Moldova, în special la alegerile locale. „Dacă ar fi implementate la nivel local chiar din start, aceste proiecte ar determina participarea tinerilor și în scrutinele naționale".
coordonatoare de program
la Asociaţia Promo-LEX
Olga Manole
„Noi trebuie să înțelegem că generația tânără este cu totul diferită. Modul de comunicare și felul în care ei percep informația sunt diferite. Noi trebuie să ne adaptăm.

Dacă vrem să-i cooptăm, trebuie să le demonstrăm că în această eră digitală există procese la care ei pot să contribuie.

Există diferite modalități de a o face și proiectul din Georgia este doar un exemplu”.

Foto: Future of democracy
Cu toate acestea, ar putea exista provocări în implementarea unui proiect asemănător în Moldova. Olga Manole spune că ar exista o problemă cu influencerii. „Ideea cu influencerii și live-urile este interesantă, dar trebuie să fim atenți la ce fel de oameni implicăm. Influencerii care astăzi vând electrocasnice, automobile, iar poimâine fac educație electorală, nu cred că vor fi credibili. Trebuie să găsim persoane care au o poziție civică activă și se implică".

O altă problemă ar putea fi și premiile. „Nu trebuie să punem accentul pe ele. Activismul civic și electoral nu se bazează pe o recompensă materială. Recompensa este contribuția ta la democratizarea statului", adaugă specialista.
„Scrie un mesaj,
vorbește, votează"
Un alt proiect care a arătat rezultate pozitive în SUA este „Text, Talk, Vote” din Ohio, care și-a propus să folosească mesajele scurte pentru a atrage tinerii.

Pentru a participa, tinerii au fost rugați să organizeze pe telefonul mobil grupuri de 3-5 persoane. După ce au trimis mesajul „AKRON" la 89800, au primit o serie de mesaje text care au ghidat grupul printr-o conversație despre angajamentul civic, votul și problemele specifice cu care se confruntă orașul Akron din Ohio, acolo unde a fost testat proiectul la alegerile locale din 2015. Mesajele au inclus videoclipuri, interacțiuni pe rețelele sociale și o serie de întrebări. Răspunsurile au fost anonime, permițând participanților să vadă cum răspund alții la aceleași întrebări. Ulterior, pentru ziua alegerilor, proiectul a trimis participanților un link cu informații despre pozițiile candidaților legate de diferite probleme.

În acest studiu pilot, rezultatele proiectului au arătat că 40% dintre cei care au declarat că nu vor vota înainte de a participa la experiment, într-un final, și-au schimbat opinia.
Despre acest proiect Olga Manole spune că ar putea să funcționeze și în Republica Moldova. „Astfel de proiecte ar putea fi implementate la nivel local de către organizațiile neguvernamentale, în special cele de tineret, în parteneriat cu instituțiile de învățământ și autoritățile locale. La nivel local este mai simplu de identificat metodele cele mai eficiente de comunicare și interacțiune cu tinerii. Aici putem interveni atât prin mesaje text, cât și prin diverse activități online și offline, în funcție de specificul localității. În același timp, consider comunicarea vie și activitățile offline ca fiind cele mai eficiente în vederea promovării activismului civic și electoral în rândul tinerilor. Când organizezi o dezbatere cu tinerii, ei fac schimb de opinii, află lucruri noi și își schimbă părerea și atitudinea față de anumite probleme. Și prin mesaje text poți să obții asta, dar este mult mai greu”.
„Problema este că la noi tinerii sunt păziți de politică mai ceva decât de o pandemie, începând din familie și din școli. Politica și procesele electorale sunt prezentate ca procese profund viciate, corupte și nocive. Din păcate, se confundă educația electorală și politică cu ceea ce vedem noi la știri. Pe de o parte, noi ferim tinerii de implicare în politică și în procesele electorale, dar pe de altă parte în ziua alegerilor permanent auzim: «unde-s tinerii, de ce nu le pasă de viitor, de ce nu votează?»”, a constatat Olga Manole. În concluzie, specialista spune că tinerii trebuie instruiți și implicați în procesele electorale în mod constant, astfel ca ei să înțeleagă, să fie atrași de exercițiul de votare și să devină cetățeni activi.
Text de Georgeta Carasiucenco
Editare de Anastasia Condruc
Imagine video de Ernest Todiev
Acest articol este parte din Campania de Informare și Educație Electorală „VOT putere", realizată de Asociația Promo-LEX, în cadrul Programului Democrație, Transparență și Responsabilitate, cu ajutorul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.