Coronavirusul din curtea
noastră și a vecinului.
Explicăm și căutăm soluții
De ce a pornit virusul dintr-o piață din China? Cine a reușit să controleze cel mai bine pandemia? Ce face întreaga Europă? Ce face Republica Moldova? Sunt întrebări care ne macină zilnic și care ne fac să stăm cu ochii în continuu în ecrane, căutând răspunsuri.
Nu de la un liliac a pornit totul, ci de la o lege
Coronavirusul de tip nou nu a pornit doar de la o supă de liliac sau pangolin cumpărat în Piața Wuhan, așa cum încearcă să simplifice mulți când vorbesc despre sursa COVID-19, ci de la o lege chineză care a permis ca pangolinul să ajungă în supa cuiva.

Piața Huanan din Wuhan este una dintre piețele umede din China, unde animalele vii, o bună parte exotice, sunt sacrificate în condiții insalubre și apoi vândute pentru consum. Până la sacrificare, animalele sunt ținute în cuști suprapuse, astfel alimentând procesul de schimb de sânge, excremente, alte fluide și, respectiv, boli, între acele vietăți. Așadar, riscul pentru oameni de infectare cu viruși de proveniență animală este unul foarte ridicat.

Anii `70 au fost complicați pentru poporul chinez. Peste 36 de milioane de oameni au murit din cauza foametei, iar guvernarea comunistă chineză eșua în asigurarea cu hrană a mai mult de 900 de milioane de cetățeni. În 1978, când colapsul era aproape, în încercarea de a salva ce a mai rămas, regimul a renunțat la control și a permis agricultura privată. Apoi, în 1988, guvernul chinez a promulgat Legea pentru „protecția vieții sălbatice". Aceasta permitea fermelor mici să prindă și să crească animale sălbatice, cât companiile mari dominau în producerea cărnii de porc și de pui. Aceeași lege proteja oamenii implicați în „dezvoltarea și utilizarea resurselor sălbatice", întrucât animalele sălbatice au fost declarate „resurse ale statului".

Oamenii au început domesticirea și reproducerea animalelor sălbatice de o varietate foarte mare, iar fermele mici s-au transformat în fabrici mari. Industrializarea a dus la comerțul ilegal cu animale sălbatice rare cum ar fi tigri, rinoceri și pangolini. La începutul anului 2000, aceste piețe erau pline de animale sălbatice și atunci s-a întâmplat inevitabilul.

În 2002, într-o piață similară cu cea din Wuhan, a izbucnit virusul SARS, răspândindu-se în 29 de țări și omorând aproape 800 de oameni. Atunci, specialiștii au găsit urme de virus în pisicile civete, iar oficialii chinezi au închis rapid piețele și au interzis fermele de animale sălbatice. Temporar, desigur. Pentru ca, la câteva luni de la izbucnirea virusului, guvernul Chinei să dea iarăși undă verde la crescut și reprodus 54 de specii de animale sălbatice, inclusiv pisica civetă. În 2004, industria de animale sălbatice ajungea la 100 de miliarde de yuan (12 miliarde de euro astăzi) și exercita o influență importantă asupra guvernării. În 2016, guvernul a sancționat creșterea unor specii pe cale de dispariție ca tigrii și pangolinii, aceștia continuând să fie comercializați ilegal. În 2018, industria a crescut până la 148 de miliarde de yuan (18 miliarde de euro) și a dezvoltat tactici pentru a păstra piețele.

Ce a urmat, deja știm cu toții. Merită reiterat doar că autoritățile din Wuhan au închis piața Huanan și au dezinfectat-o pe 1 ianuarie 2020, iar vânzarea animalelor sălbatice a fost interzisă abia pe 22 ianuarie și iarăși temporar.

În același timp, o întrerupere permanentă a „piețelor umede" ar priva consumatorii chinezi de un sector alimentar care reprezintă 30-59% din livrările alimentare și ar putea duce la o explozie a unei piețe negre de animale exotice. Așa cum s-a întâmplat după interdicția din 2003, ca răspuns la SARS , precum și în 2013-14, ca răspuns la gripa aviară H7N9.
Piața umedă din Wuhan, China. Foto: Jason Beaubien / NPR
Cum s-a răspândit virusul în șase țări ale lumii:
de la pacientul 0 până la declararea stării de urgență
PACIENTUL ZERO
China
Înregistrările guvernamentale chineze sugerează că prima persoană infectată cu coronavirus ar putea fi un rezident al Hubei, în vârstă de 55 de ani, dar „pacientul zero" nu a fost confirmat deocamdată.

Acesta ar fi fost infectat pe 17 noiembrie 2019.
Marea Britanie
Vânătoarea pacientului zero în Marea Britanie a dus la un bărbat din Surrey, primul britanic care a venit cu boala infecțioasă din Italia. Autoritățile suspectează că acesta s-ar fi infectat de la partenerul său care a dezvoltat simptome.
Totuși, primele infectări locale au început la sfârșitul lunii februarie.

O altă versiune este că, pe 31 ianuarie, doi chinezi înrudiți, cazați într-un hotel din York, au fost înregistrați ca primii infectați în Anglia.
Italia
Infecția cu coronavirus a fost depistată pe 31 ianuarie 2020, la doi turiști chinezi veniți în Roma. Peste o săptămână, a fost confirmat al treilea caz. Este vorba de un bărbat repatriat în Italia din orașul Wuhan, China.
La 18 februarie, un bărbat (38 de ani) a mers la un spital din Codogno, Lombardia, cu simptome severe de gripă. Peste câteva ore de la tratamentul prescris, bărbatul a revenit la spital, iar peste două zile s-a aflat că este infectat și a fost transferat în secția de terapie intensivă. El a devenit cunoscut ca „Pacientul 1". „El ar putea fi, de fapt, Pacientul 200", a spus Fabrizio Pregliasco, un epidemiolog.
Spania
Pandemia în Spania a început pe 31 ianuarie 2020, când un turist german a fost testat pozitiv la coronavirus pe Insulele Canare.



Coreea de Sud
Primul caz de coronavirus în Coreea de Sud este depistat pe 20 ianuarie. Este vorba de o chineză de 35 de ani. Primul coreean infectat a fost un bărbat de 55 de ani care lucra în orașul Wuhan și s-a întors în Coreea de Sud pentru niște investigații medicale.
Statele Unite ale Americii
Primul caz de COVID-19 din SUA a fost confirmat pe 20 ianuarie 2020, la un bărbat în vârstă de 35 de ani, care s-a întors din Wuhan, China, cu cinci zile mai devreme.
Primele măsuri



Marea Britanie:

8 227 cazuri de infectare cu COVID-19
433 cazuri decese
135 cazuri tratate
(date valabile la 25 martie 2020)
Foto: News.sky.com

China
La 31 decembrie 2019, China a alertat OMS despre mai multe cazuri de pneumonie neobișnuită în Wuhan. Virusul era necunoscut.

La 7 ianuarie, oficialii au anunțat că au identificat un nou virus, potrivit OMS, numit coronavirus.

La 30 ianuarie, OMS a declarat coronavirusul o urgență globală, deoarece cifra de decese din China a ajuns la 170, cu 7 711 cazuri pozitive în țară, unde virusul s-a răspândit în toate cele 31 de provincii.

La mijlocul lunii februarie sunt închise universitățile și școlile din țară. În mai multe regiuni chineze, oamenii au început să lucreze de la distanță. Au fost adoptate restricții de călătorie, ajungând la controlul mișcării la aproape jumătate din populația Chinei.

Autoritățile au anunțat construirea unui spital temporar, Spitalul Huoshenshan. Acesta a fost finalizat în 10 zile. În total, au fost construite 14 spitale temporare în China.
Coreea de Sud
La sfârșitul lunii ianuarie (la doar o săptămână de la depistarea primei persoane infectate), oficialii guvernamentali s-au întâlnit cu reprezentanți ai mai multor companii medicale. Aceștia au cerut companiilor să înceapă să dezvolte imediat kituri de testare a coronavirusului pentru producția în masă, promițând aprobarea de urgență.

La începutul lunii februarie, Coreea de Sud restricționează accesul străinilor veniți din provincia Hubei. Răspândirea virusului a început pe 18 februarie când un membru al unei confesiuni religioase a infectat alți oameni, participând la un eveniment major religios în orașul Daegu, al patrulea cel mai mare din Coreea de Sud.

Autoritățile au închis mall-urile, școlile, unitățile militare și alte instituții. Oamenilor li s-a cerut să rămână acasă.
Marea Britanie
Pe 12 martie, premierul Johnson a spus că școlile nu se vor închide și nici nu s-a alăturat Scoției în interzicerea adunărilor de peste 500 de persoane, deși a avertizat că evenimentele majore pot fi anulate în viitor din cauza sarcinii pe care o depun pe serviciile publice în timpul focarului.

El a recomandat persoanelor de peste 70 de ani să nu meargă în croaziere și a spus că școlile nu ar trebui să ia elevii în călătorii în străinătate. Johnson a recomandat oamenilor care se simt bolnavi să rămână acasă.

Ideea pe care merge Marea Britanie este imunitatea colectivă. Cercetătorul științific, Sir Patrick Vallance, a declarat, pe 13 martie, că unul dintre „lucrurile cheie" pe care Marea Britanie trebuia să le facă sunt dezvoltarea „unui fel de imunitate, astfel încât mai multe persoane să fie imune la această boală și să reducem transmiterea".
Totuși, spre sfârșitul lunii martie situația în Marea Britanie se schimbă.
Spania
Primele cazuri pozitive de coronavirus pe continentul spaniol au apărut pe 26 februarie, inclusiv în Madrid și Barcelona, cele mai importante orașe ale țării. Atunci, șefii celor mai mari spitale publice din Spania au spus Ministerului Sănătății „că trebuiau făcute mai multe teste și cât mai curând posibil".

Dar premierul Sánchez a refuzat să oprească adunările mari, precum meciurile de fotbal și mitingurile politice.
Italia
La 31 ianuarie, guvernul italian a suspendat toate zborurile către și dinspre China și a declarat stare de urgență. De asemenea, guvernul a introdus scanere termice pentru verificarea temperaturii oamenilor în aeroporturile italiene.

La 22 februarie, guvernul a anunțat un nou decret care impunea carantina a peste 50.000 de persoane din 11 municipalități din nordul Italiei. Sancțiunile pentru încălcări variază de la o amendă de 206 EUR la trei luni de închisoare. Militarii și forțele de ordine italiene au fost instruite să asigure și să pună în aplicare blocajul.
Statele Unite ale Americii
Administrația Trump a declarat pe 31 ianuarie situație de urgență pentru sănătate publică și restricționează călătoriile din/în China.

Din ianuarie până la jumătatea lunii martie, Statele Unite au lucrat la propriile kituri de testare, refuzându-le pe cele internaționale. Chiar dacă până la 20 martie, au fost produse peste 100 de mii de teste, acestea au fost insuficiente.
Testele

China:
81 281 de cazuri de infectare cu COVID-19
3 281 decese
73 650 cazuri tratate
(date valabile la 25 martie 2020)
China a construit în timp record spitale pentru tratarea pacienților cu coronavirus.
Foto: Getty Images
China
Oamenii care credeau că au coronavirus mergeau la o clinică specială pentru febră. Asemenea clinici au fost răspândite în țară după focarul de SARS din 2002. La clinică, oamenilor le era verificată temperatura, erau discutate simptomele și istoricul medical, de călătorie.

Testarea coronavirusului a fost accesibilă și gratuită.
Spania
Se pare că și Spania are o problemă de capacitate. Spitalele mari, inclusiv cele din Madrid, nu pot procesa mai mult de 400 de teste pe zi. „Am dori să testăm pe toată lumea, dar cu capacitatea de diagnostic și numărul de truse pe care le avem, acest lucru nu este posibil", a declarat, pentru El País, Rafael Cantón, șeful de microbiologie din spitalul Ramón y Cajal.
Italia
Italia, în comparație cu Coreea de Sud, a testat puțini oameni. Oficial, au fost făcute, până pe 9 martie, 60 761 teste. În Coreea de Sud au fost făcute 210 144.
Coreea de Sud
În Coreea de Sud, autoritățile testează sute de mii de persoane pentru infecții și urmăresc potențiali bolnavi, folosind telefonul mobil și sateliții.

Coreea de Sud aplică, de asemenea, o lege care acordă guvernului accesul la date: imagini CCTV, date de urmărire GPS de la telefoane și mașini, tranzacții cu carduri de credit și alte detalii personale ale persoanelor confirmate că au o boală infecțioasă. Autoritățile pot face apoi o parte din aceste informații publice, astfel încât oricine ar fi putut fi expus să poată fi testat.

Persoanele găsite pozitive sunt plasate în carantină și monitorizate de la distanță printr-o aplicație sau verificate periodic prin apeluri telefonice până când un pat de spital devine disponibil. Când se întâmplă acest lucru, o ambulanță ridică persoana și o duce la un spital.
Marea Britanie
Persoanelor cu simptome le este recomandat să se autoizoleze. Ei nu erau/sunt spitalizați. Apoi, după ce numărul cazurilor a crescut vertiginos, pe 19 martie, premierul Boris Johnson a anunțat planurile de testare a mai multor persoane pentru coronavirus.

La 19 martie, 64.621 de persoane din Marea Britanie au fost testate pentru coronavirus. Numărul testelor a crescut de la puțin peste 1.000 pe zi la sfârșitul lunii februarie, când au început testele, la peste 6.000 pe zi până la jumătatea lunii martie.

Guvernul intenționează să crească acest lucru la 10.000 pe zi inițial, cu un obiectiv de a ajunge la 25.000 de teste pe zi în patru săptămâni. Totuși, persoanelor care suferă simptome ușoare de coronavirus în Marea Britanie li se recomandă să se autoizoleze acasă, iar politica actuală este aceea că nu vor fi testate, pentru că nu există resurse suficiente pentru toată lumea care prezintă simptome.
Statele Unite ale Americii
Pe 21 martie Statele Unite ale Americii au aprobat primul test de diagnosticare rapidă pentru COVID-19, cu rezultat în 45 de minute.

Statele Unite au înregistrat o creștere rapidă a cazurilor de coronavirus în ultima săptămână, trecând de la aproximativ 1.000 la mult peste 26.000 începând cu 22 martie, potrivit Universității Johns Hopkins. Acest lucru se datorează în mare măsură procesului de testare în toată țara.

Guvernul SUA, în special administrația președintelui Donald Trump, a fost criticat pentru un răspuns lent, dar a acționat în ultimele zile, reducând restricțiile privind testarea vaccinurilor și trecând la pachete de beneficii pentru lucrători, angajatori și corporații internaționale.
Stare de urgență

Statele Unite ale Americii:
55 416 cazuri de infectare cu COVID-19
789 decese
379 cazuri tratate
(date valabile la 25 martie 2020)
Foto: David Ryder / Getty Images

China
Pe 23 februarie, orașele Wuhan, Xiantao și Chibi, toate din provincia Hubei, au fost plasate în carantină. Toate zborurile aeriene și transportul feroviare au fost suspendate. În următoarele două zile, numărul orașelor în carantină ajunge la aproape 20.

7 măsuri stricte impuse de autoritățile Chinei:

1. Trenurile nu staționau în Wuhan.

2. China a izolat secții întregi din spital pentru a controla virusul. Un lucru important menționat de specialiști este rapiditatea. Ei trebuiau să depisteze cât mai rapid cazurile, să le izoleze și să le trateze.

3. China a înființat sisteme de supraveghere la scară largă, pentru identificarea și urmărirea persoanelor care ar fi putut intra în contact cu o persoană infectată. Dacă o persoană a făcut o greșeală în formularele sale, mecanismul alertează.

4. Amânarea asistenței medicale non-urgente și a mutat multe vizite la medic în regim online. Totuși, această măsură a avut consecințe negative. Un om cu boală renală din China a murit, pentru că nu a putut face dializă în timpul focarului.

5. Oamenii au schimbat rapid locurile de muncă pentru a ajuta în timpul focarului. Alte provincii au trimis 40.000 de lucrători medicali în centrul focarului, mulți dintre ei fiind voluntari. Muncitorii din domeniul transportului, agricultură au obținut noi funcții.

7. Cei care au ascuns că au fost în focare au fost pedepsiți.
Spania
Spania a închis școlile abia pe 13 martie.

Tot vineri, Spania declară stare națională de urgență pentru 15 zile, ceea ce înseamnă că guvernului național i s-a permis să înlocuiască guvernele regionale pentru a lua orice măsuri pentru a stopa răspândirea virusului. Baruri, săli de sport, restaurante, cinematografe, grădini zoologice și teatre au fost închise din 14 martie, în orașul Madrid.

Toată lumea trebuie să rămână acasă. Se permite mersul la magazinul alimentar, farmacie. Oamenii pot ieși din casă dacă îngrijesc o persoană în vârstă sau bolnavă. De asemenea, este permisă plimbarea unui animal de companie.

Pentru a aplica aceste reguli, poliția și dronele cutreieră străzile pentru a mustra și a amenda pe oricine este prins că rătăcesc pe afară. De asemenea, autoritățile au creat aproximativ 30.000 de blocuri rutiere, astfel încât nimeni nu conduce, în secret, în altă locație.

Mașinile de poliție au megafone prin care se strigă și se insistă ca oamenii să rămână acasă. Spre deosebire de Italia și Franța, nu este necesar să aveți o hârtie specială pentru a indica motivul pentru care ați părăsit casa.

Spania și-a închis complet granițele terestre (cetățenii spanioli au voie să se întoarcă acasă), iar traficul aerian și portuar este în prezent limitat cu posibilitatea închiderii complete în curând.
Italia
La sfârșitul lunii februarie, au fost închise școlile din zece municipalități din Lombardia, una din Veneto și una din Emilia Romagna. Toate evenimentele publice au fost anulate și precum și unele activități comerciale. Toate serviciile religioase au fost anulate. Iar trenurile nu se mai opreau în regiunile cele mai afectate. Pe 4 martie, a fost emis ordinul de închidere a tuturor școlilor.

În noaptea dintre 7 și 8 martie, guvernul a aprobat un decret de instituire a carantinei în Lombardia și alte 14 provincii din Veneto, Emilia-Romagna, Piedmont și Marche, implicând peste 16 milioane de oameni.

La 19 martie, armata a fost dislocată în orașul Bergamo, cel mai afectat oraș. Primarul orașului, Giorgio Gori, a declarat că numărul adevărat de morți ar putea fi mult mai mare decât a fost raportat. Camioanele armatei transportau cadavrele în crematorii din alte câteva orașe, deoarece cimitirele din oraș erau pline.

La 21 martie, s-au anunțat restricții în blocarea la nivel național, prin oprirea tuturor producțiilor, industriilor și afacerilor neesențiale din Italia.
Coreea de Sud
Pe 24 februarie, 15 țări au restricționat zorurile din și spre Coreea de Sud. Pe 26 februarie, a început testarea masivă a cetățenilor. Pentru a limita mobilitatea și contactul cu oamenii, guvernul a încurajat oamenii să rămână acasă, iar evenimentele publice să fie anulate. Toate școlile care ar fi trebuit să înceapă un nou semestru pe 2 martie au fost închise până pe 22 martie.

La începutul lunii martie, Primăria orașului Seoul a cerut pedepsirea unei secte religioase pentru omor, vătămare și încălcarea Legii privind controlul bolilor infecțioase. Pe 9 martie, autoritățile anunță că 63% dintre cazuri sunt legate de mișcare nouă creștină Shincheonji, a cărei lideri au fost acuzați de omor mai devreme.

Până la 20 martie, peste 171 de țări au interzis intrarea cetățenilor Coreei de Sud.
Marea Britanie
Pe 18 martie, se așteapta ca Guvernul să închidă spațiile publice, să restricționeze adunările și să reducă serviciile de transport. Atunci, premierul vorbea despre izolare de 12 săptămâni pentru cei mai vulnerabili. Johnson a spus că până în weekendul precedent (21-22 martie), va trebui să se asigure că cei cu cele mai grave condiții de sănătate sunt feriți de contactul social timp de aproximativ 12 săptămâni.

Dar, peste două zile, Prim-ministrul anunță măsuri de blocare la nivel național, cerând cafenelelor, barurilor și restaurantelor să se închidă. Pe 20 martie, majoritatea școlilor și universităților au fost închise.
Statele Unite ale Americii
Pe 13 martie a fost declarată stare de urgență națională în Statele Unite. Cu toate acestea, numărul celor infectați nu este cunoscut din cauza lipsei kiturilor de testare.

Începând cu 19 martie 2020, Departamentul de Stat recomandă cetățenilor americani să evite toate călătoriile internaționale. Guvernul SUA a sfătuit împotriva oricărei adunări a mai mult de 10 persoane, închiderea școlilor și afacerilor.


Spania:
47 610 cazuri de COVID-19
3 434 decese
5 367 cazuri tratate
(date valabile la 25 martie 2020)
Foto: Associated Press
Coreea de Sud a demonstrat cea mai eficientă luptă cu coronavirusul

CNN scrie că orașul Goyang, din Coreea de Sud, cu peste un milion de oameni, a dezvoltat o metodă inovatoare de testare a noului coronavirus și s-a inspirat din ghișeele de la McDonalds și Starbucks.

În nordul orașului Goyang, șoferii intră într-o parcare unde sunt întâmpinați de lucrătorii din domeniul sănătății îmbrăcați în costume hazmat. Șoferii conduc apoi către mai multe stații unde asistenții în costume de protecție din plastic, măști și scuturi pe față înregistrează șoferii, le verifică temperatura și le iau mostre din gât și din căile nazale.

Acesta este un spațiu de testare coronavirus. Oficialii spun că este mai sigur și mai rapid să testeze virusul în timpul transferului, decât într-un spital sau o clinică de sănătate.

„Există mai puține contacte față în față”, a spus Lee Jae-joon, primarul orașului Goyang. „Dacă se acționează într-un loc de testare în interior, există riscul de infectare reciprocă în sala de așteptare.”

În timpul deplasării, pasagerii și șoferii parcurg întregul proces de testare în câteva minute, fără a ieși vreodată din mașini. Acest lucru limitează expunerea lucrătorilor la virus, spune Lee Eun-sook, un chirurg voluntar.

Noul focar de coronavirus pune presiune asupra sistemului de sănătate coreean.

Ca răspuns la criză, Coreea de Sud are peste 500 de locuri de testare a coronavirusului, unde au examinat peste 100.000 de oameni. Când s-a deschis drive-through-ul pe 26 februarie, au fost testați până la 384 de persoane într-o singură zi.

Rezultatele revin în trei zile și sunt trimise prin SMS. Lucrătorii din domeniul sănătății înregistrează vizitatorii într-un chestionar despre istoricul și simptomele călătoriei lor. Doar cei considerați a fi în pericol vor fi testați.

Cei care au vizitat Daegu, de exemplu, sunt considerați mai vulnerabili, deoarece 73% din toate cazurile de coronavirus din țară provin din acest oraș din Sud, potrivit Centrului pentru controlul și prevenirea bolilor din Coreea de Sud.

Coreea de Sud:
9 137 cazuri de COVID-19
126 decese
3 730 cazuri tratate

Foto: thehill.com
China a oprit infectarea cu transmitere locală
De la 25 martie se împlinește deja o săptămână, de când China nu a înregistrat niciun caz de transmitere locală. Toate cazurile noi - aproximativ 40 pe zi - implică persoane care s-au întors în China din alte țări. Aceasta înseamnă că măsurile introduse de China pe distanța socială au fost extrem de eficiente.

Astfel, întrebarea cheie pentru epidemiologi acum este cum va influența revenirea la viața normală, de până la criză, asupra vitezei de răspândire a virusului în rândul populației care nu a fost foarte afectată de COVID-19.

În urma unui studiu, oamenii de știință de la WHO Collaborating Centre for Infectious Modelling, au ajuns la două concluzii. În primul rând, măsurile severe de carantină au fost foarte eficiente. În Pekin și alte cinci provincii care au fost mai afectate de COVID-19, a fost depistată o corelare puternică între încetinirea creșterii numărului infectaților și scăderea numărului pasagerilor în metro. În al doilea rând, cercetătorii au observat că, peste două săptămâni, când numărul pasagerilor în metro a început să crească încet, corelarea dintre acesta și numărul infectaților a dispărut de tot.

Italia:
69 176 cazuri de COVID-19
6 820 decese
8 326 cazuri tratate
(date valabile la 25 martie 2020)
Militarii italieni transportă persoanele decedate în alte crematorii din alte orașe.
Foto: Rex Features
Măsurile întreprinse de Republica Moldova
1
8 martie
1 caz de COVID-19
Autoritățile anunță primul caz de infecție cu COVID-19. Recomandă celor reveniți din țările cu risc sporit de infecție cu coronavirus sau care au avut contact cu o persoană bolnavă de COVID-19, trebuie să se izoleze pentru 14 zile.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat o hotărâre prin care se determină riscul înalt pentru populația RM privitor la importul și răspândirea infecției COVID-19 și a constatat gradul de alertă Cod portocaliu la nivel național.
2
9 martie
1 caz de COVID-19
Nu au fost luate decizii de ordin național în legătură cu COVID-19.
3
10 martie
3 caz de COVID-19
De pe 11 martie, se interzice organizarea și desfășurarea manifestărilor, măsurilor, întrunirilor în masă cu participarea unui număr de 50 persoane sau mai mare, până la 1 aprilie 2020. La fel, se sitează procesul de studii școlare la nivel de republică.

Este aprobat Ordinul cu privire la acordarea suplimentului financiar în mărime de 100% la salariu de funcție, personalului medical implicat în supravegherea, tratamentul și controlul infecției cu COVID-19.
4
11 martie
4 caz de COVID-19
Guvernul a aprobat un proiect de lege, care înăsprește sancțiunile pentru „răspândirea bolilor epidemice". Nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a provocat răspândirea unei asemenea boli, se va pedepsi (pedeapsa maximă) cu amendă în mărime de până la 1000 unităţi convenţionale (până la suma de 50000 de lei) sau cu închisoare de pînă la 3 ani
5
12 martie
6 cazuri de COVID-19
Nu au fost luate decizii de ordin național în legătură cu COVID-19.
6
13 martie
8 cazuri de COVID-19
A fost instituit cod roșu de alertă în legătură cu evoluția situației epidemiologice privind infecția cu Coronavirusul de tip nou pe teritoriul Republicii Moldova

Are loc sistarea unor puncte de trecere a frontierei de stat, precum și a curselor aeriene cu statele europene începând cu 16 martie și interzisă îmbarcarea și transportarea străinilor.

Se cere anularea evenimentelor publice și activităților organizate, întrunirilor religioase.
7
14 martie
12 cazuri de COVID-19
A fost semnat ordinul, potrivit căruia din 17 martie se va sista activitatea tuturor piețelor, precum și a punctelor de vânzări cu amănuntul, localurile de alimentație publică din întreaga țară, cu excepția farmaciilor, magazinelor alimentare și stațiilor PECO, până la 31 martie.
8
15 martie
23 cazuri de COVID-19
Chiar dacă numărul de cazuri cu infectări cu coronavirus crește și în satul Bălceana din raion este în carantină, au loc alegerile parlamentare noi în circumscripția uninominală nr. 38, Hâncești. Circumscripția cuprinde municipiul Hâncești, 11 comune și 13 sate din raion, în total 25 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I.
9
16 martie
29 cazuri de COVID-19
Prima femeie cu infecție cu COVID-19 este tratată.

A doua zi după scrutinul care a propulsat un socialist în fotoliul de parlamentar, Igor Dodon, președintele Republicii Moldova a luat decizia de a-i solicita Guvernului să facă demersurile necesare pentru a fi instituită stare de urgență.

În aceeași zi, aproximativ pe la ora 18, a avut loc ședința Guvernului în care s-a aprobat instituirea Stării de urgență pentru 30 de zile. În aceeași zi, s-a votat modificarea legii prin care se interzicea organizarea alegerilor în perioada Stării de urgență (în ziua următoare, modificarea legii este abrogată și în continuare se interzice organizarea alegerilor în perioada de Stare de urgență).
10
17 martie
30 cazuri de COVID-19
În ziua următoare, Parlamentul declară Stare de urgență pentru 60 de zile (până la 15 mai 2020).
Se prelungește vacanța elevilor cu încă o săptămână.
11
18 martie
36 cazuri de COVID-19
În Republica Moldova a fost înregistrat primul deces provocat de COVID-19. Este vorba despre o locuitoare a satului Bălceana, una din localitățile în care au fost organizate alegerile parlamentare. (vezi infograficul de mai jos).
12
19 martie
49 cazuri de COVID-19
Guvernul anunță o serie de măsuri pentru susținerea agenților economici în timpul pandemiei.
13
20 martie
66 cazuri de COVID-19
Comisia Electorală Centrală amână alegerile locale din comuna Târnova și satul Nucăreni, care erau programate pentru 17 mai.

Este restricționat transportul public în Chișinău. Autobuzele și troleibuzele vor ieși la linie, de la ora 7:00 până la 10:00, după care va fi sistat. La ora 16:00 va fi reluat până la ora 19:30, după, iarăși va fi sistat, în perioada de weekend.
14
21 martie
80 cazuri de COVID-19
Poliția de Frontieră a anunțat că persoanele care vor intra în Republica Moldova vor completa, în mod obligatoriu, fișa epidemiologică și suplimentar vor scrie o declarație pe propria răspundere privind respectarea regimului de autoizolare.

Republica Moldova a activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea Convenției în condiţiile stării de urgenţă decretate ca urmare a coronavirusului de tip nou pe 17 marte.

Satul Păulești din raionul Călărași intră în carantină.
15
22 martie
94 cazuri COVID-19
Este restricționat transportul public în Chișinău în perioada zilelor de lucru. Troleibuzele și autobuzele vor circula dimineața, între orele 5:30 -10:00, precum și după amiază, 16:00 – 20:00. În restul orelor transportul va fi sistat.

Încă două sate au intrat în carantină din cauza virusului COVID-19. Este vorba despre satele Talmaza, din r. Ștefan Vodă, și Pohorniceni, din raionul Orhei.
16
23 martie
109 cazuri de COVID-19
Nu au fost luate decizii de ordin național în legătură cu COVID-19.
17
24 martie
125 cazuri de COVID-19
Începând cu 25 martie în Republica Moldova se interzice aflarea persoanelor în spații publice: parcuri, păduri, terenuri de joacă, terenuri sportive, zone de agrement. Din aceeași dată, se interzice persoanelor de peste 63 ani să se afle în afara domiciliului și în spațiile publice, fără necesitate stringentă. Sunt doar două din cele 40 de decizii luate luni seara târziu de Comisia Situații Excepționale în contextul prevenirii răspândirii COVID-19.

Președintele Igor Dodon a semnat un decret privind antrenarea militarilor la acțiunile de combatere a COVID-19. Astfel, peste 1500 de militari și circa 160 unități de tehnică militară pentru a asigura patrularea în spațiile publice, alături de polițiști și carabinieri, în parcuri, spații de agrement și alte zone mai aglomerate de pe întreg teritoriul țării.

Transportul public în Chișinău și în Bălți este gratuit. Autoritățile au luat această decizie, pentru a nu pune în pericol viața taxatorilor. Mai mult, în stațiile de transport public vor fi amplasați polițiști pentru a asigura respectarea cerințelor de combatere a noului tip de coronavirus, iar conducătorii auto nu vor avea voie să ia pasageri decât pe scaune.

Locatarii unui bloc din orașul Cricova au fost plasați în carantină. Satul Braniște din raionul Râșcani intră în carantină.

Copiii de grădiniță, elevii și studenții din Republica Moldova vor sta acasă până pe 31 martie 2020.
18
25 martie
149 cazuri de COVID-19
Presa este obligată să reflecte exclusiv poziția oficială a autorităților despre COVID-19.
Spitalul din Cărpineni, Hâncești intră în carantină după ce o femeie din s. Bălceni a ascuns faptul că a contactat cu o persoană infectată cu coronavirus.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a decis prelungirea suspendării procesului educațional pe toată durata Stării de urgență, adică până pe 15 mai.
Cum s-au infectat unii moldoveni cu COVID-19
Focarul din s. Bălceana, Hâncești a pornit de la o femeie de 61 de ani din Italia. Aceasta revenise din Italia să organizeze o masă de pomenire pentru fiul ei decedat. Respectând orânduielile bisericești, femeia a infectat cel puțin 14 persoane.

Cel de-al doilea infografic spune istoria a câțiva oameni care, la începutul lunii martie, au pornit într-o excursie la mănăstirea Poceaev din Ucraina. Pelerinajul era organizat de către un preot care slujește la o biserică din orașul Ștefan Vodă. Am reușit să identificăm 9 persoane din microbuzul care i-a transportat care s-au infectat cu coronavirus și l-au transmis persoanelor dragi. În acest caz, se remarcă câteva focare: în orașul Căușeni, în s. Tănătari, r. Căușeni, în orașul Ștefan Vodă, în s. Talmaza, r. Ștefan Vodă. Despre alte două femei care au participat la pelerinaj, din s. Varnița, Anenii Noi, nu se știe dacă au mai infectat pe cineva. De asemenea, nu am reușit să aflăm informații despre o femeie care a contactat o persoană din pelerinaj și care a ascuns acest fapt, infectând un lucrător medical.
Aveți grijă de voi și stați acasă!
Autori: Ana Gherciu, Georgeta Carasiucenco

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *