Obiectul pe nume „femeie"
„Când postați ceva, trebuie să vă așteptați la comentarii. Asta-i reacția oamenilor."
Nadia este o tânără de 22 de ani din Chișinău. Își construiește încet, dar sigur o carieră în domeniul modelingului, are colaborări cu diverși fotografi și agenții. Rezultatele unor sesiuni foto le publică și pe contul ei personal de Facebook.

Fotografii prin oraș sau în lanuri de floarea soarelui, în studio sau în călătorii. Nadia își crește portofoliul. Ea nu s-a gândit că acestea ar putea deveni temă de discuții și injurii sau justificare pentru viol.
Ea nu s-a gândit că simțindu-se în pericol și adresându-se cu o plângere la poliție, ar putea fi îndemnată pur și simplu să înceteze să mai publice astfel de fotografii, pentru că, de altfel, „la ce s-a așteptat postând așa poze".
„Ele provoacă,
iar bărbații se fac vinovați"
Violența și hărțuirea sexuală se întâmplă atât pe stradă, la muncă sau în transportul public, cât și în spațiul online.

Cu două săptămâni în urmă ne-a atras atenția o postare pe un grup pe Facebook cu aproape 80 000 de urmăritori. Respectiva postare conținea niște fotografii cu o tânără îmbrăcată în blugi sau pantaloni scurți și bustieră din dantelă.

Mesajul atașat fotografiilor era următorul: „Un lucru nu o să-l înțeleg niciodată în viață. Ele postează astfel de poze, dar vinovat de viol se declară bărbatul". Secțiunea de comentarii abunda în jigniri la adresa fetei și păreri care susțineau ideea expusă de autorul postării. Noi am luat legătura cu tânăra din fotografii care ne-a povestit cum și de ce a făcut acele poze și cum a reacționat atunci când a descoperit că fotografiile sale s-au transformat într-un fel de dovadă a faptului că „de viol se face vinovată femeia".

Nadia are 22 de ani. Este blondă, are ochi verzi și un bronz uniform care-i scoate în evidență liniile corpului. Este pasionată de industria frumuseții, așa că acceptă cu bucurie să meargă la prezentări de modă sau să colaboreze cu fotografi profesioniști pentru portofoliul propriu. Recent, Nadia a fost invitată la o ședință foto de către o fotografă profesionistă la care au participat alte două tinere.

„Pozele au fost făcute la Artcor și publicate pe Facebook. Peste puțin timp, îmi scrie un prieten și-mi trimite un screenshot cu un colaj din pozele mele pe care era scris acel mesaj. Postarea a fost publicată pe grupul public GIFutări, de pe Facebook", povestește Nadia.

Tânăra a trimis un mesaj paginii în care solicită explicații despre cine și de ce a creat respectivul colaj. „Mi s-a răspuns că l-au preluat de pe o pagină de Instagram și că n-au creat ei contentul. Deci, eu nu cunosc autorul. Inițial, postarea a apărut pe grupul Născut în Moldova de pe Instagram. Adevărul e că, prima dată când am văzut acel text scris deasupra pozelor mele, am râs. Apoi m-am înfuriat când am văzut comentariile apărute la postarea de pe grup", spune fata. Comentatorii au fost deranjați de ținuta Nadiei: blugi, pantaloni scurți și bustieră. Câțiva băieți au scris că femeile care postează poze de acest gen „se caută violate", „caută sponsor", „sunt ușuratice", „dacă-i lași bani după viol, nu mai e viol".



„Nu fac aceste poze pentru atenție, ci pentru portofoliul meu. Datorită fotografiilor postate pe rețelele de socializare, am primit multe oferte de lucru. Am participat la prezentări de modă, ședințe foto pentru saloane de frumusețe, filmări de videoclip. Este munca mea pentru care sunt și plătită", afirmă Nadia.
„Niște băieți care au comentat urât la fotografiile mele mi-au scris mai demult mesaje în privat de genul „salut, ce faci?", mesaje pe care eu le-am ignorat. Deci, bănuiesc că ar putea fi și o formă de răzbunare", mai povestește tânăra.
Ea crede că nimeni nu are dreptul să scrie mesaje jignitoare în adresa unei persoane, indiferent de ce fel de fotografii postează acea persoană.

„M-a deranjat foarte tare că, în postare, se menționează violul ca și cum ar fi ceva neînsemnat sau normal. În plus, majoritatea celor care au comentat sunt băieți tineri. Dacă au așa mentalitate la 20 de ani și cred că un viol nu reprezintă ceva grav, ce-o să facă ei mai târziu? Noi în loc să ne simțim protejate de ei, trebuie să ne temem?", se întreabă tânăra.
Ea spune că este conștientă de faptul că anumite poze pe care le postează, în costum de baie sau îmbrăcată sumar, atrag tot felul de comentarii. „Pur și simplu eu credeam că oamenii care nu-s de acord cu astfel de poze, își caută de treabă și n-au de ce să mă insulte”, afirmă fata. Nadia susține că se consideră o fată destul de puternică. „Dacă mi se vorbește urât, eu ripostez și vreau să mă apăr. Așa că, în acest caz, vreau să merg la poliție, să scriu o plângere”, ne-a anunțat aceasta.


„Dacă voi credeți că noi
n-avem cu ce ne ocupa..."
Am însoțit-o pe Nadia la sectorul de poliție din preajma domiciliului său. Era închis. Pe panoul informativ de alături erau notate numerele de telefon alor trei ofițeri de sector. I-am sunat și ne-au spus că sunt la o ședință și că vor veni peste aproximativ o oră. Primul ofițer de sector care a sosit ne-a spus că nu se poate ocupa de plângerea Nadiei, pentru că ea nu locuiește în perimetrul străzilor de care este responsabil. Am insistat totuși să intrăm și să-i povestim despre ce este vorba. „Intrați, dacă n-aveți ceva mai bun de făcut", ni s-a răspuns.

Nadia i-a arătat postarea în cauză, iar ofițerul a zâmbit larg și a spus că pozele sunt „interesante". Acesta a fost de părere că nu este nimic rău sau jignitor în mesajul care însoțea fotografiile, întrucât nu era specificat clar că tânăra va păți ceva rău. „Dacă în comentarii scrie cineva din America, noi ce să facem, să ne ducem acolo, să-l reținem, pentru că a comentat? Nu mai postați așa ceva. Nu este act de hărțuire. Fotografiile au fost postate public. Nu vi le-au furat din calculator. Când postați ceva, trebuie să vă așteptați la comentarii. Asta-i reacția oamenilor", a explicat polițistul.
Numai după ce Nadia a insistat, acesta i-a spus să scrie o plângere. „Voi credeți că noi n-avem cu ce ne ocupa, cu cazuri mai grave, cu bătăi și furturi, o să umblăm și o să căutăm pe Internet, cine v-a ofensat, prin pozele pe care le-ați pus", a punctat acesta. La plângerea scrisă, Nadia a anexat, în formă tipărită, comentariile injurioase. În scurt timp, la sectorul de poliție a venit și ofițerul responsabil de zona în care locuiește tânăra.

Acesta a avut altă abordare și i-a sugerat Nadiei să depună o plângere la Centrul pentru Combaterea Crimei Informatice, pentru că angajații de acolo ar avea mai multe posibilități tehnice să afle informații despre persoanele care au lăsat comentariile respective și despre autorul postării respective. Acesta a mai spus că în cazul în care centrul sus menționat va întoarce plângerea la sectorul de poliție și nu se va ocupa de ea, atunci Nadia va primi un răspuns oficial de la autorități în care va fi anunțată că „au fost petrecute măsuri de investigație, dar fără rezultate pozitive".

La final, înainte de a ieși din sectorul de poliție, cei trei ofițeri prezenți i-au sugerat Nadiei, pe un ton mustrător, să nu mai posteze pe rețelele de socializare asemenea fotografii, pentru că „nu merită".

Ce spun băieții
Ne-am dorit să aflăm și părerea reprezentaților sexului masculin care au comentat la postarea mai sus menționată, așa că le-am trimis câte un mesaj.
I-am întrebat dacă publicarea pozelor în ipostaze sumare justifică apariția comentariilor despre violuri sau
amenințarea că respectiva fată ar putea fi agresată.
Am primit două răspunsuri elaborate de la Petru și Gabriel-Robert. Prezentăm câteva fragmente relevante din ceea ce ne-au spus aceștia în privat, dar și comentariile lăsate inițial la postare.
Public: Cu toate că a exagerat grav autorul, nu poți nega că direcția gândului lui e adevărată și anume cum că astfel de poze instigă și propagă atitudinea de hărțuire sexuală în adresa femeilor. Un exemplu: marea majoritate din modelele insta prestează nescris servicii de escortă, nu aruncă poze nud doar „pentru veselie". Totuși, nu cred că ele trebuie să sevească un exemplu pentru femeia desăvârșită în societate, dar după cum vedem, unele fete mai rătăcite, totuși, se iau după ele. Se poate de trăit mai bine, doar că trebuie inteligență și aici avem o problemă.
Privat: „Niciun stil de material digital inclusiv poze, video cu conținut erotic sau chiar pornografic (care oricum e legal în foarte multe părți ale lumii) nu poate justifica comentariile de rea-voință ce implică o aluzie de hărțuire sexuală/viol, o premisă pentru viol din partea bărbaților sau chiar o amenințare directă de viol.
[…]
Prin postarea conținutului erotic, ele inflamează mentalitatea bărbaților care cred că femeia e o generatoare de sex și le trezește constant instinctele animalice. Astfel, contribuie puțin câte puțin la apariția eventualilor obsedați sexuali (mulți din ei fiind născuți cu un sistem nervos mai slab, evoluează greșit spre violatori).

Copiii nu fac diferență dintre greșit și etic, iar dacă noi, ca societate, normalizăm erotica/pornografia ca orice altă nișă artistică atunci noi creștem nu cavaleri și dame, ci obsedați și sexy babes.

Consider că se cere o reevaluare a mentalității, a educației în familie, a unei conduite morale care să ne facă să evoluăm în așa o măsură încât nici femeia să nu ajungă catalogată pe post de produs sexual, nici bărbatul să nu evolueze cu ajutorul societății toxice un maniac sexual.

Dar până atunci, în această bătălie a educației, la capitolul sexualității și sexualizării a câștigat instinctul biologic, și nu inteligența, fapt confirmat și de social media."

— Petru
Public: „Înseamnă că e o c***”, deci dacă-i lași bani după viol, nu mai e viol”. „Partea a doua nu...(nu vorbesc serios - n.r), dar prin astfel de poze fără un rost clar, de exemplu ședință foto pentru bani, pentru o firmă sau ceva, e clar că persoana respectivă nu e cu nimic mai bună decât o c***”
Privat: Din punctul meu de vedere, atât timp cât tu ca femeie sau bărbat, îți câștigi existența din asta, adică pozezi pentru o firmă de costume de baie sau de lenjerie intimă, mi se pare complet normal să ai poze de genul acesta pe profilurile tale de Facebook, Instagram, etc.

Cred că problemele apar în momentul în care cei, care nu au nicio legătură cu moda, postează astfel de fotografii. Eu îmi pun întrebarea: cu ce rost pozezi tu în baie sau la balcon, fără sutien, de exemplu, cu mâinile acoperindu-ți sânii sau în lenjerie, în anumite poziții provocatoare? Mai ales că multe o fac cu telefonul, nu vine un fotograf expert. O face cu un motiv, este foarte clar.

Fie să se laude cu formele ei, fie să atragă atenția, fie să atragă băieții, fie pur și simplu este o persoană nimfomană și asta e plăcerea ei. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar mi se pare absurd să pozezi în asemenea ipostaze, atâta timp cât nu faci bani de pe urma pozelor ca model, atâta timp cât nu ești fotografiată de un prieten artist pentru propriul său album, să zicem.

Eu personal am vorbit la general (în comentariile lăsate la postarea cu fotografiile Nadiei – n.r), nu am vorbit despre persoana în sine. Dacă fata din poze este model, mă bucur pentru ea, să îi meargă bine. Eu înțeleg că deși pui poze goale fără motiv, nu îți dorești să întreții relații sexuale cu oricine. Însă o persoană cu un grad de retard mintal, o persoană poate bolnavă sau, de ce nu, o persoană care nu a mai întreținut relații intime de foarte mult timp poate interpreta cu totul altfel și astfel se ajung la cazuri groaznice de viol.
Gabriel-Robert
Cum se pedepsesc jignirile pe Facebook și Instagram?
Deși ofițerii de sector cărora Nadia le-a cerut ajutorul nu s-au arătat dornici să rezolve o asemenea problemă, legea spune altceva. Codul Contravențional prevede expres două articole despre calomnie și injurie.

Fiodor Țurcan, ofițerul de investigații al Secției Securitate Informatică din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Informatice spune că este vorba despre articolele 69 și 70. „Atunci când într-o postare publică, apar informații prin care persoana consideră că îi este lezată demnitatea și onoarea, se adresează organelor de drept – adică inspectoratelor de poliție de nivelul 1-4, în raza teritorială unde domiciliază. Depune un act de sesizare cu privire la faptul că persoana X sau Y, prin intermediul postării publice, pe rețeaua de socializare X sau Y, îi înjosește onoarea și demnitatea”, explică acesta.

În mod normal, inspectorul de poliție care este agentul constatator trebuie să inițieze anumite acțiuni contravenționale. „Dacă persoana invocă faptul că a fost amenințată cu violența fizică sau psihică, atunci această acțiune este calificată sub aspect penal. Dar latura penală devine actuală când amenințarea este reală și evidentă. De exemplu, dacă a existat o tentativă fizică de agresiune și amenințarea continuă pe online atunci faptele sunt evidente și mergem pe calificarea penală. În actul de sesizare pe care persoana îl scrie la sectorul de poliție trebuie să indice numele de utilizator al celor care au comentat și linkul de acces al grupului. Dacă grupul este public va exista o calificare a faptei, dacă este închis atunci va fi o altă calificare", lămurește Fiodor Țurcan.

Ce poate fi făcut:
Fiodor Țurcan sfătuiește victimele calomniei și injuriei să se adreseze, în primul rând, administrației platformei de socializare și să raporteze postările care au caracter defăimător. Plângeri pot fi depuse și la Centrul pentru Combaterea Crimelor Informatice.

„Aceste fapte se pedepsesc cu amendă de la 48 la 72 de unități contravenționale aplicate persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 60 de ore", punctează ofițerul de investigații.
Pe parcursul vieții, 6 din 10 femei cu studii superioare au suferit de cel puțin una din formele de violență din partea partenerilor. Una din 10 femei adulte (35-59 ani) a suferit de toate formele de violență din partea partenerilor. Mai mult de jumătate din femei au fost victime ale violenței psihologice. Fiecare a cincea femeie adultă (35-59 ani) a fost victimă a violenței sexuale.

*Datele au fost prezentate în 2016, într-un raport efectuat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în colaborare cu Biroul Național de Statistică.
În cazul în care atacurile ajung mai departe de frontiera virtuală, ce ar trebui să facă o victimă atunci când este în pericol și are nevoie de ajutor? Ce fac autoritățile pentru a o proteja? Ce face un stat pentru a-și apăra cetățenii în situații primejdioase?

La aceste întrebări am încercat să răspundem pornind de la exemplul cazului Caracal și al modului în care autoritățile de peste Prut au reacționat la strigătul de ajutor al Alexandrei Măceșanu.

Statisticile arată că mai mult de jumătate din femeile din R. Moldova au fost victime ale violenței psihologice, iar fiecare a cincea femeie adultă cu vârsta între 35 și 59 de ani a fost victimă a violenței sexuale. Oamenii legii - cei care trebuie să le apere - se transformă câteodată în călăi, pentru că rămân indiferenți în fața durerii lor. Atunci când Alexandra a sunat la 112 și a luat ulterior legătura cu polițiștii, a fost tratată cu răceală spunându-i-se să nu mai țină linia ocupată. În plus, adolescenta oferise la telefon informații despre zona și casa în care se află, însă polițiștii n-au știut să pună cap la cap aceste detalii pentru a o găsi.

Cum funcționează Serviciul 112 în RM
În orice situație în care este pusă în pericol sănătatea cetățenilor, mediul, proprietatea privată sau cea publică trebuie apelat numărul 112.

Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 a devenit operațional în R. Moldova în iulie 2018. Acesta funcționează non-stop, este gratuit și poate fi apelat de pe orice telefon fix sau mobil din țara noastră. În prezent, în cadrul serviciului activează 82 de operatori.
Cristina Ghindă este una dintre aceștia. Tânăra lucrează aici chiar de când serviciul a fost lansat. Aceasta explică etapele pe care le parcurge de fiecare dată când preia un apel. „De la început, cum am primit apelul, întreb unde este, pentru că pe parcurs, se poate întrerupe, iar eu trebuie să am adresa. Deci, întreb localitatea, ce s-a întâmplat, numele, anul nașterii. Uneori, pot trimite la fața locului ambele echipaje: și ambulanța, și poliția”, explică Cristina.
„Noi, într-o oarecare măsură găsim ieșirea din situație. Trebuie s-o găsim. Trebuie să ajutăm persoana dată. A apelat la noi și nu la altcineva”
Tânăra afirmă că multe dintre apelurile pe care le primește sunt din partea unor victime ale violenței în familie. „Foarte des se întâmplă ca persoana să-mi comunice numai unde se află și apoi închide. În astfel de situații, când nu am multă informație, verific istoricul apelurilor. Așa văd dacă a mai sunat la noi anterior. Pot să iau date și să le trimit poliției, ambulanței sau de cine este nevoie. Intuiesc ce se întâmplă și din ce aud. Dacă aud că persoana plânge, știu că este nevoie de poliție”, spune operatoarea 112.
Cum sunt localizate apelurile la 112
Sistemul Serviciului Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112 din R. Moldova permite operatorilor să îi localizeze geografic pe cei care sună la acest număr. Totuși, procesul poate dura mai mult sau mai puțin în funcție de telefonul de pe care este format numărul.
„Aproape 25% dintre apeluri sunt de pe telefonul fix. Operatorii Moldtelecom ne transmit toate datele privind localizarea telefonului instalat. Respectiv, avem adresa și este ușor de găsit. Dacă sunați de pe un Iphone, sistemul permite localizarea după antenele operatorilor de telefonie mobilă și atunci aria este una largă. Nu este o precizie anumită...în funcție de cum antenele transmit semnalul. În acest caz pot apărea probleme în localizare. Dacă aveți mobil, cartelă și indicați adresa, localizarea se face mai ușor. Mai simplu e cu telefoanele Android. Se face localizarea cu o aproximație de până la 50 de metri"


Ana Carpovici
specialistă în relații publice la 112
12 000 de apeluri
sunt preluate zilnic
de către operatori
500 de apeluri
poate prelua un
operator într-o tură
40-50 de secunde
durează, în medie, un apel la 112
Procedura prevede că, operatorii 112 sunt obligați să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul.
În prima jumătate a anului 2019, operatorii 112 au preluat 1 635 543 apeluri. Peste 60% dintre acestea nu au fost urgențe. Moldovenii sună la 112 din greșeală, pentru a solicita tot felul de informații sau pentru a face glume. În acest context, Serviciul Național Unic Pentru Apelurile de Urgență 112 atrage atenția cetățenilor din R. Moldova să sune la acest număr numai în caz de urgență.

Cum acționează poliția
în cazul persoanelor răpite
Răpirea unei persoane este o infracțiune prevăzută în art.164 al Codului Penal. Este definită prin capturarea unei persoane, deplasarea acesteia într-un alt loc decât cel în care se afla și reținerea ilegală cu privarea deplină de libertate a acesteia, împotriva voinței ei, manifestată prin constrângere fizică sau psihică, înșelăciune sau abuz de încredere.

Într-un răspuns formulat pentru redacția moldova.org, Inspectoratul Național de Investigații (INI), menționează că modalitatea de intervenție a angajaților Poliției într-un caz de răpire depinde, în mare măsură, de informația prezentată inițial de către operatorii 112 sau de sursele care sesizează oamenii legii despre actul răpirii și de circumstanțele cazului.

Ulterior, informația este transmisă către ofițerul de serviciu al Serviciului de gardă a subdiviziunii polițienești din zona teritorial-administrativă respectivă.
După ce primește informația despre săvârșirea unei infracțiuni privind răpirea unei persoane, ofițerul de serviciu este obligat să întreprindă, după caz, următoarele acțiuni:
Organizează imediat deplasarea la fața locului (dacă acesta este cunoscut) a echipei operative sau a celui mai apropiat polițist
Informează imediat conducătorul și membrii grupului operativ de urmărire penală despre fapta săvârșită
Solicită, la nevoie, intervenția la fața locului a Serviciului de urgență
Anunță procurorul de serviciu al Procuraturii din raza teritorial–administrativă despre comiterea infracțiunii
Înștiințează medicul-legist al Secției de medicină legală teritoriale, despre fapta comisă și asigură prezența acestuia la locul faptei
Dacă nu se știe unde se află victima, sunt antrenate serviciile de investigații operative pentru a stabili și identifica locația acesteia
265 de răpiri

s-au înregistrat în
R. Moldova între
2015 -2018
112 cazuri

au fost soluționate
în 120 de cazuri

urmărirea penală a fost finalizată

*în unele cazuri, cercetările poliției au arătat că nu este vorba despre răpire
25 de răpiri

au fost înregistrate între ianuarie - iulie 2019

*7 dintre acestea au fost soluționate
Potrivit INI, printre cauzele răpirii persoanelor se numără conflictele iscate între victimă și agresor, în scopul răzbunării, în scop sexual, în scopul traficului de persoane, profit material etc. Menționăm că în primele 4 luni ale anului 2019, numai în orașul Chișinău, au fost înregistrate 15 violuri.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *