Trei prieteni și-o Unire

De 1 decembrie, românii din Republica Moldova s-au adunat la Cimitirul Eroilor Români și au marcat Ziua Națională a României. S-au rugat la slujba religioasă, au depus flori în cimitir și au pornit într-un marș până la monumentul domnitorului Ștefan Cel Mare. Cum s-a văzut evenimentul la Chișinău, despre când va fi făcută unirea cu România și despre politicienii de pe ambele maluri ale Prutului, am discutat cu trei prieteni aproape de-o viață.

Pe Ignat Vasilache, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și cuplul Nicolae și Vera Mahu, inginer mecanic și profesoară de limba română, i-am întâlnit la Cimitirul Eroilor Români. Unul dintre ei avea în mână câteva crizanteme albe, învelite în hârtie. Își amintesc că, în anii `90, fiecare a luptat în felul lui. Ignat Vasilache a semnat independența față de imperiul sovietic, Vera Mahu a luptat pe baricade ca limba de comunicare a noii republicii să fie româna și nu rusa, iar soțul ei Nicolae și-a susținut partenera de fiecare dată când a fost la proteste și a luptat pentru eliberarea națională. I s-a întâmplat o dată să-i caute soției un refugiu și îngrijiri medicale, atunci când a fost bătută la un protest pentru limba română.

Vera Mahu și-a luat soțul de mână și încet au ridicat scările distruse ale cimitirului pentru a depune flori. Tot ținându-se de mână au coborât. Așa fac de 54 de ani. În loc de nunta de aur, au fost pe croazieră în Grecia. Le pace să viziteze țări străine, dar cel mai mult își doresc să vadă cât mai curând unirea Moldovei cu România.

De-a lungul vieții, Vera a fost profesoară de limba și literatura română. Când elevii ei erau întrebați ce naționalitate sunt, toți se declarau români. Din păcate, Vera Mahu povestește că, după mulți ani, unii dintre elevii ei nu se mai declarau români. „Ce au avut ei în suflet a rămas neschimbat. Dar schimbările astea au fost influențate și de alții”. Nu-i pare rău. Este convinsă că elevii plecați peste hotare sunt buni români și își iubesc țara. „Poți să trăiești în multe țări, dar patria îți rămâne în suflet”, concluzionează femeia.

Astăzi este pensionară și de câțiva ani nu mai predă. Își amintește, însă, că în perioada de după risipirea imperiului sovietic, când încă nu se decretase româna limbă de stat, copiii pe care-i învăța, deja știau a scrie în limba română.

„Când am plecat prima dată în România, am vizitat mai multe mănăstiri. În fiecare dintre ele m-am rugat să facem unirea. Dar și astăzi, când intru în biserică, rămâne același vis și nu este doar al meu, ci și al familiei mele, a copiilor și nepoților. Toți care sunt în jurul meu, frații și surorile, toți suntem români. Știm acest lucru și nu doar că-l știm, dar avem curajul să-l spunem unde nu ar fi și în orice anturaj, chiar cu riscul de a pierde niște cunoștințe, niște prieteni”, a declarat pensionara. Cuplul are 3 feciori. Unul este stabilit la Timișoara, iar ceilalți doi sunt la Chișinău.

Profesoara de limba română își amintește de începutul mișcării de eliberare națională și cât de mult au muncit oamenii pentru ea. Vera povestește cum în raionul Cimișlia era responsabilă de 15 sate în care mergea, în fiecare casă, pentru a informa oamenii despre unitatea națională, despre limba română și altele. „Iar la Chișinău aveam opt secții de votare. Mă duceam și la 2 noaptea pentru a-mi face datoria”, spune Vera Mahu.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/730578947310082/?__xts__[0]=68.ARAS2NBZEa4XFPmChnVcvtwdy70Vg_ORfOSTEmp_uqS3n1CslvD-CqzZAt95_cPKEACOsqnshzrHMs4i95zjOKxwdPfzBLbCAZ_MkUkQtMsOMphSWEkFfAhHB2u3avYebnEPsetM1_FrS-8iwOTJVt6iPp77gxbtFOpV_R4TsPEy3Wlg1SV13fkxGIXfZ0QXNkBEmzL7_NAIZU-0-karMnKzMw88pU5qVCNwfa3adoniNKd7jMCUGXjrxuhL9F5sB7h059af8KfRY1XQc-iC6ddwEgg5wxzGfgjOcj1K4jFaspLDDP9zMYED3M7qJWo24gDvsYKm0uYN2Xd1Xi3uyqJX4zFVBrp_gPQ&__tn__=-R

Cei doi soți, dar și prietenul lor, sunt dezamăgiți de politicienii de pe ambele maluri ale Prutului. Au zis într-un glas că aceștia ar avea alte interese decât unirea R. Moldova cu România. Nicolae Mahu este întristat, în special, de parlamentarii de la Chișinău. Nu au fost prezenți la marș, atunci când trebuia să se voteze obligativitatea cunoașterii limbii române în Parlament, nu s-a votat. „Toți sunt români, dar de votat, nimeni nu votează. Socialiștii au cetățenie română, dar interesele lor sunt altele”, menționează Nicolae.

Bărbatul a muncit în colhoz. Ulterior, a lucrat la Ministerul Agriculturii, însă de profesie este inginer mecanic. Astăzi, la fel ca soția lui, sunt pensionari. Acum au timp să meargă în vacanțe, să călătorească și să vadă România. În ultimii ani, sărbătoreau 1 decembrie în România, însă anul acesta au decis să rămână acasă pentru a fi mai mulți la marș. Coincidență, ei tocmai revenise din vacanță, din Turcia. Mai mult, cuplul obișnuiește să-și petreacă iernile la Chișinău, iar verile în Cimișlia, unde au o gospodărie mare.

Gândul lui Nicolae revine la parlamentari. „Alegerile o să aibă loc printr-o luptă aprigă dintre putere și opoziție”, continuă bărbatul. Este luat de val și strigă împreună cu mulțimea: „Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească, Ardealul, Moldova și Țara Românească”. În acea seară, urmau să se întâlnească împreună cu familia la fasole cu ciolan, o mâncare tradițională românească.

Limba maternă pentru 57% din cetățeni este „moldoveneasca”,
iar pentru 23,5% – româna.

75% dintre cetățeni se consideră moldoveni, iar 7% români.

Am discutat și cu prietenul familiei Mahu, Ignat Vasilache. Primul regret al acestuia, ca și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, este că s-a ratat momentul istoric, acel în care s-ar fi putut face unirea cu România. „Clasa politică nu a fost pregătită pentru această realizare. Nici astăzi nu este pregătită. Nici în anul 1918 nu a fost pregătită. Dar atunci nici pregătirile nu au fost mari, pentru că momentul istoric vine uneori chiar și când nu-l intuiești”, povestește deputatul. În schimb, crede în generația tânără, școlită peste hotarele țării și-n capacitățile ei de a fi buni parlamentari și de a îndeplini solicitările poporului.

„Noi, în primul Parlament, nu prea știam multe lucruri. Le făceam mai mult pe intuiție, pe dibuite”, mărturisește Ignat Vasilache. În acest context, amintește de unirea Germaniei. „Dacă Germania nu realiza unirea la momentul potrivit, erau să fie două țări rupte, despărțite, însă puternice. Este greu să realizezi asta în momentul de haos politic mondial.”

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.