Cu trei ani în urmă, la Bruxelles, Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană – acord ce seta un nou cadru juridic pentru avansarea relațiilor dintre țara noastră și uniune. Plină de entuziasm, Moldova devenea „istoria de succes” a Parteneriatului Estic.
Situația s-a schimbat radical în 2015, când furtul din sectorul bancar și succesiunea guvernelor a impus Uniunea Europeană să suspende asistența directă bugetară pentru Republica Moldova. După investirea guvernului Filip la începutul lui 2016, se încearcă înlăturarea restanțelor și implementarea reformelor. În cadrul acestei analize, ne propunem să înțelegem dacă Acordul de Asociere ne-a adus beneficii și ce s-a reușit pe parcursul acestor trei ani.
Potrivit experților, Acordul de Asociere este un document complex, care presupune atât aspecte economice, cât și politice. Este principalul instrument prin care Uniunea Europeană apropie statele Parteneriatului Estic de standardele sale. Divizat pe capitole (supranumite titluri), Acordul presupune reforme în toate sectoarele economiei. Denis Cenușă, directorul de program al Centrului Analitic „Expert-Grup” susține că unele sectoare vor fi reformate pentru prima dată de când Republica Moldova a devenit stat independent. „Industria este un exemplu și aici mă refer la norme, reglementări tehnice, siguranța alimentelor și protecția consumatorului”, exemplifică Cenușă.
E important să subliniem că Acordul de Asociere semnat de Moldova în 2014 este unul preferențial, deoarece implică crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (în engleză, DCFTA). Ce înseamnă asta? Moldova obține acces pe o piață de 12.9 bilioane de EUR, ce numără peste 500 milioane de consumatori. Pentru asta, este obligată să-și armonizeze legislația și standardele la cele europene. În același timp, acordul prevede eliminarea de ambele părți a taxelor de import (și export, dacă există), fapt ce facilitează comerțul dintre UE și Moldova. Totodată, la unele grupuri de produse, cum ar fi cele alimentare, Republica Moldova poate exporta anumite cantități (numite cote) fără a fi impozitate. Dacă aceste marje sunt depășite, se aplică anumite taxe preferențiale sau se renegociază cotele.
Potrivit Ministerului Economiei, în anii 2014-2016, Republica Moldova a valorificat sau a depășit cotele la porumb, grâu, zahăr și alcool etilic, dar a eșuat valorificarea cotelor la struguri, mere și prune.
De la semnarea Acordului de Asociere și până în prezent, Uniunea Europeană a reușit să devină principalul partener comercial al Republicii Moldova. Peste 63% ale exporturilor din Moldova sunt orientate spre Uniunea Europeană și jumătate din importuri vin din UE. Dinamica se menține pozitivă. În perioada ianuarie-aprilie 2017, țara noastră a exportat spre UE în valoare de 430 mln. EUR, cu 16% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. „Diversificarea exporturilor și consolidarea vectorului european în comerțul extern al Moldovei este principala reușită”, susține Denis Cenușă. „Piața europeană este stabilă, respectiv previzibilă, spre deosebire de cea rusă, care e dependentă de deciziile Kremlinului”, continuă expertul.
Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Businessului European (EBA) consideră că statul ar fi putut stimula mai mult aceste exporturi. „Exportul înseamnă producere, iar producerea presupune investiții. Nu poți să contezi doar pe faptul că se anulează taxele vamale, care este o finalitate a procesului. Pentru a se bucura de aceste scutiri, agentul economic trebuie să aibă ce exporta, iar produsele să fie de calitate europeană. Toate acestea presupun investiții”, explică Mariana Rufa.
Pentru a fi competitivi, agenții economici trebuie să inv
estească în echipamente, linii de producere, dar și în „know-how”, adică tehnologii și procese tehnologice. Potrivit directorului EBA, investiția inițială este un impediment pentru mulți potențiali antreprenori. „La noi accesul la finanțare este complicat, ratele la credite sunt înalte. Din punctul de vedere al sectorului bancar, Republica Moldova este o țară necredibilă. Ea nu se poate conecta la acele programe internaționale care există în sistemul bancar mondial, care ar permite băncii din Moldova să obțină un credit la o rată foarte-foarte mică”, susține Mariana Rufa. Pentru a beneficia cu adevărat de oportunitățile Acordului, statul trebuie să investească în cadrul legislativ, în sistemul bancar, dar și în subvenții, care ar permite agentului economic să ofere un preț competitiv.
De aceeași părere este și Alexandru Slusari, fostul președinte al Asociației de agricultori UniAgroProtect, organizație ce reunește circa 1600 producători agricoli. „Dacă în loc să se ocupe cu furturile și devalorizările sistemului bancar, statul ar fi majorat subvențiile pentru agricultorii autohtoni, situația ar fi fost mult mai bună”, afirmă fostul președinte UniAgroProtect. Cu toate acestea, Alexandru Suslari susține că mulți agenți economici s-au arătat capabili să exporte pe piața europeană. Suslari a oferit exemplul producătorului de sucuri, conserve și dulcețuri Orhei-Vit, care și-a mărit vânzările cu cel puțin 20% după semnarea Acordului de Asociere.
Schimbarea sistemului electoral eclipsează reformele
Potrivit Guvernului Republicii Moldova, până în prezent, au fost implementate circa 73% din măsurile Planului Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere (2014-2016). În același timp, un raport alternativ al Institutului pentru Politici și Reforme Europene constată că rata de împlinire a Planului este mai mică, de 63%.
Majoritatea acțiunilor realizate în perioada 2014-2016 au fost de natură legislativă. În același timp, o serie de reforme importante au fost implementate cu întârziere sau incomplet. De exemplu, reforma cu privire la procedurile de numire a judecătorilor nu a fost finalizată, iar punerea în aplicare a pachetului de legi pe integritate întârzie.
Denis Cenușă, 
directorul de program „Expert-Grup” consideră că subiectele politice domină celelalte aspecte ale agendei. „Schimbarea sistemului electoral eclipsează o serie de reforme foarte importante, care trebuie să aibă loc, dar nu sunt îngrijite din cauza intereselor înguste ale guvernării de a promova un proiect anume”, susține Cenușă. Asta în condițiile în care schimbarea sistemului electoral nu este prevăzută de Acordul de Asociere, iar Comisia de la Veneția consideră această modificare nepotrivită.
Potrivit Marianei Rufa, competența scăzută a cadrelor din incinta ministerelor împiedică implementarea reformelor. „Sperăm că reforma Guvernului nu va fi doar o fuziune a instituțiilor, ci va pune accent pe competența cadrelor și pe salarii atractive”, afirmă directorul EBA. Amintim că reforma Guvernului presupune lichidarea a șapte ministere din 16, precum și eliminarea funcției de viceministru.
O treime de miliard pentru Moldova
În perioada 2014-2016, Uniunea Europeană a lansat programe de dezvoltare în valoare de 310 mln. EUR. Principalele domenii în care s-a investit sunt administrația publică, agricultura și dezvoltarea zonelor rurale. „Dacă mergi în detalii, poți găsi proiecte foarte palpabile. De exemplu, UE a susținut proiecte foarte importante pe partea de eficiență energetică”, continuă Denis Cenușă.
Datorită investițiilor europene, 225 de instituții publice (grădinițe, școli, primării) beneficiază de sisteme de încălzire pe biomasă, iar 15.000 de oameni au acces la apă potabilă. Conform estimărilor realizate de UE, proiectele europene au creat în Moldova peste 20.000 de locuri de muncă.
Este important să menționăm că Autonomia Găgăuză și Transnistria au fost și ele implicate în politici legate de Uniunea Europeană și, indirect, Acordul de Asociere. Din 2016, toți producătorii (inclusiv cei transnistreni) beneficiază de comerțul preferențial cu UE. „Pentru a face aceste reglementări mai digerabile, regiunea transnistreană le-a numit „aspecte tehnice pentru deschiderea pieței europene pentru producătorii transnistreni”. Este util pentru propaganda din regiune și acceptabil pentru Rusia”, explică Denis Cenușă. Evident că acest aranjament include doar aspecte economice și le exclude pe cele politice. În cazul Găgăuziei, Uniunea Europeană a deschis linii speciale de creditare, astfel producătorii de acolo sunt încurajați să-și crească capacitățile de producție și să exporte pe piața europeană.
Galerie foto: Ai noștri pe piața externă – beneficiarii proiectului „Agricultura competitivă în Moldova”, finanțat de Banca Mondială, Guvernul Suediei și Fondul Global de Mediu, sursa foto: proiectul MACP.
Succesele, dar și nereușitele enumerate sunt doar câteva dintre schimbările care s-au produs în Republica Moldova în ultimii trei ani. Potențialul Acordului de Asociere este, însă, greu de contestat. Cu toate acestea, președintele Dodon a afirmat în mod repetat că Acordul de Asociere nu a adus beneficii Republicii Moldova, ci a însemnat pierderea pieței din Federația Rusă.
„Președintele Dodon trișează când face asemenea declarații, pentru că pierderea pieței ruse și toate restricțiile aplicate de Rusia nu au fost determinate de Uniunea Europeană, ci au fost adoptate în urma unor calcule politice și geopolitice ale Federației Ruse”, argumentează Denis Cenușă. Amintim că în urma semnării Acordului de Asociere, Rusia a interzis temporar exportul de carne și fructe moldovenești. În prezent, doar anumite companii au primit permisiunea de a-și comercializa produsele în Federația Rusă.
Potrivit experților, implementarea Acordului de Asociere poate duce la transformări lente, dar fundamentale în toate sectoarele statului, care se vor traduce în rezultate palpabile pentru cetățeni. „Însă asta depinde de calitatea guvernării, pe care nimeni de la Bruxelles nu o poate înlocui și care este produsul proceselor interne”, conchide Denis Cenușă.
