Unii se eschivează de la serviciul militar, iar alții aleg să îndeplinească această „datorie față de patrie”, care reușește în 12 luni să le schimbe viața și percepțiile.

De câteva luni, fiecare zi a lui Valeriu Scripnic are aceeași culoare și program. Se trezește la ora 6:00, jumătate de oră face înviorarea de dimineață, duș, apoi ia micul dejun. La ora 8:00, primește armamentul, iar la 8:30, încep ședințele de pregătire. „Zece minute ședința, zece minute pauză și așa până seara. La ora 17:00, predăm armamentul. Avem timp liber până la ora 21:00, când privim Mesagerul, ca să vedem ce se întâmplă în țară. După aceasta, plecăm la apelul de seară și mergem la culcare. Timpul trece repede în armată”, constată Valeriu, un băiat de 19 ani, înalt de aproape doi metri, cu pomeții eminenți, tuns scurt și cu ochii de un verde spălăcit.

Cartea de vizită a Moldovei

La începutul anului 2017, în cutia poștală a găsit o scrisoare, în care era chemat să se prezinte la Centrul militar teritorial. Era răscolit de multe întrebări și temeri. Nu voia să se înroleze în armată. Viața începea să contureze un curs ce-i plăcea, lucra împreună cu tatăl său ca expeditor la farmacii. „Vedeam serviciul militar ca ceva inutil, ca un an pierdut, în loc să înveți, lucrezi și să-ți faci planuri de viitor”, recunoaște băiatul. Totuși, a discutat cu părinții, iar ei l-au încurajat să încerce.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/340794403397941/?__xts__[0]=68.ARAvyHV-7alkkrlIdKNYH3phC7N_CP30sJ6wlscp8oXd8Sd_KfpKp_RrRL-FTyC511YArRzGqmnJwUR6PPlk4ctFHU0BHFCe2FioT5wMaGRUm1Y2IBlh4TNGRnvb08vHnyLiS5c4jOlpHRRsnEkTLzQDJjMOHsNOOHDGPKgzgpT3yrw3SyZvOcQ-xrCJtaYVecNfj7WQEqNrlm9Z6ajXAeaV0fT3R2RY2WdINyCL10IuJGFknZCCz3avaU7ridJeIa_D9A5aASarBlYtINq9ZdM-0jR6iYNhDGDVVL-O8XhQaccAdsBeKYn24rdoqvJaXIQQ6OfqLrgtEw&__tn__=-R

Astfel, pe data de 24 octombrie, a fost încorporat în rândurile forțelor armate. După două luni, a depus jurământul, iar la 26 decembrie a fost încorporat în „Garda de Onoare” a batalionului de gardă, unde învață să defileze și să întâmpine ambasadorii și oaspeții țării, devenind astfel o carte de vizită a Moldovei.

Doar câteva săptămâni

Au mai rămas doar câteva săptămâni și va încheia serviciul militar. Va putea să-și recupereze telefonul mobil și în buzunar să aibă mai mult decât cei 80 de lei pe care-i primea lunar din partea statului. „A rămas puțin și voi deveni militar pe contract”, zâmbește Valeriu, care știe ce va face în următorii trei ani, după care se va gândi dacă vrea sau nu să rămână. Tânărul visează că după asta își va întemeia o familie, poate va munci câteva luni peste hotare, ca să adune bani pentru o casă pe care o va construi în Republica Moldova. „Îmi place țara mea și vreau să trăiesc aici”, mărturisește Valeriu.

Timpul reduce din viteză când i se face dor de părinți și prieteni. Nu îi sunt suficiente câteva minute în care poate discuta cu ei din cabina telefonică de pe teritoriul brigăzii. De aceea, își așteaptă cu nerăbdare părinții în fiecare duminică. Da, armata te schimbă și te maturizează, dar nu reduce din dorul pentru cei dragi și nevoia de a-i avea aproape.

„Parcă treci peste toate greutățile mai ușor, când te gândești că peste un an ți-ai îndeplinit datoria militară și ești liber”, spune el. Singurul lucru de care este că în prima zi după absolvirea serviciului are să doarmă multe ore, până târziu.