Satul în care minorii
nu devin părinți
Doi adolescenți se îndrăgostesc, au o relație sexuală neprotejată, iar la scurt timp minora află că este însărcinată. Tânărul îi dă bani ca să avorteze și urmează secvențe detaliate cum se realizează procedura de avort. Acesta este un film de scurt metraj pe care asistenta medicală de la gimnaziul din Cotiujeni le arată elevilor în cadrul orelor de educație sexuală.
Nelea Ursu stă în fața calculatorului și descrie secvențele filmului. Femeia pare entuziasmată și concentrată. Privește cu atenție ecranul. „Astfel de filmulețe îi fac pe tineri să înțeleagă la ce riscuri se expun. Realitatea îi sperie și îi responsabilizează", explică Nelea Ursu, asistentă medicală la gimnaziul din s. Cotiujeni, r. Briceni. Acesta este unul dintre filmulețele cu care s-a întors de la cursurile organizate la Chișinău, în urmă cu trei ani, cu privire la lecțiile de educație pentru sănătate. De atunci, a început să facă voluntariat și să organizeze mese rotunde după lecții cu copiii în cadrul cărora le explică cum trebuie să aibă grijă de sănătatea și siguranța lor. „De fapt, nu le poți numi lecții, ci mai mult discuții. Le explic și îi încurajez să pună întrebări. Iar dacă au vreo problemă, să vină să-mi spună", explică femeia cu părul negru aranjat la spate.
2167
adolescente au născut în anul 2018
652
adolescente au întrerupt sarcina
Deși numărul adolescentelor care rămân însărcinate descrește în ultimii ani, acesta este de două ori mai mare comparativ cu alte țări din Europa. Experții susțin că de vină sunt părinții, societatea, sistemul de învățământ și migrația. Cum poate fi combătută această rată înaltă a „părinților mici" se întreabă fiecare țară, însă unele deja se laudă cu rezultate bune.
Cum are loc avortul în Moldova
În Republica Moldova, avortul legal este efectuat până la termenul de 12 săptămâni (la solicitarea femeii) în instituțiile medicale autorizate. Această normă, deși a suferit de-a lungul timpului careva modificări și suplimentări a rămas în vigoare până în prezent.

În anul 2014, în Republica Moldova s-au născut 38616 copii şi s-au înregistrat 13930 de întreruperi legale de sarcină. Unul din zece avorturi este înregistrat în rândul adolescentelor, iar această situație a rămas neschimbată în ultimii ani.

În cazul adolescentelor există numeroase reguli ce trebuie îndeplinite atunci când urmează să se acceadă la avort. Astfel, în mod obligatoriu este necesară prezența părinților sau a tutorelui. Personalul medical este obligat să informeze părinții sau persoanele responsabile de minoră despre sarcina acesteia, maladiile ce pot fi depistate, tratamentul și investigațiile realizate. Situația este mult mai complicată în cazul când termenul de gestație este mai mare de 12 săptămâni, în asemenea cazuri se face o comisie specială din mai mulți specialiști, iar realizarea avortului se permite doar în cazul în care există anumite condiții medico-sociale prevăzute de lege. Toată această perioadă este însoțită de consilierea psihologică a adolescentei, aceasta având drept scop păstrarea sarcinii. Această măsură este foarte importantă, pentru că la această vârstă nu putem vorbi despre o stabilitate emoțională și despre capacitatea de a lua decizii responsabile, iar consilierea acordată poate facilita alegerea unei soluții într-adevăr corecte.

Dacă ar fi privită din prisma efectelor adverse, această metodă nu este una din cele mai inofensive. Conform opiniei experților din domeniul sănătății, avortul comportă un șir de consecințe negative ce pot apărea fie imediat după această intervenție, fie se pot dezvolta în timp. Consecințele negative țin atât de sănătatea fizică a adolescentei, cât și de starea ei psihologică și morală.
Ciclul menstrual și pubertatea
Pe pereții din birou atârnă câteva postere despre cum prevenim răceala și cum ne spălăm corect pe mâini, iar fișele despre educația sexuală stau adunate în sertar. „Acum nu mai e atât de rușine să vorbești la acest subiect. Dar totul depinde de copiii cărora le vorbești. Unii sunt curioși și ascultă, iar alții mai aruncă glume proaste și râd pe sub mese", ne spune femeia.

Nelea Ursu lucrează asistentă medicală deja de trei decenii, în care le-a vorbit copiilor despre securitate, igienă și cum li se schimbă organismul pe parcursul anilor. Le spune celor mici despre lucruri pe care nu le povestesc părinții, pentru că le e rușine. „Rușine, rușine, dar trebuie cineva să le vorbească despre pubertate, ciclu menstrual sau cum se pot proteja în cazul unui contact sexual", constată ea. Educația sexuală este subiectul care o face de fiecare dată să zâmbească timid și să-și potrivească ochelarii cu lentile negre. Ea își amintește despre perioada când copiii erau mai timizi și chicoteau înfundat când vorbea despre ciclu menstrual sau cum se schimbă corpul fiecăruia. Dar timpurile s-au schimbat și tinerii au mai multe surse de informație.
Nelea Ursu, asistenta medicală
în gimnaziul din s. Cotiujeni, Briceni
Înainte tinerele se căsătoreau la 16 ani și trebuiau atunci să învețe singure, pe parcurs. Nu era sănătos, dar așa erau obiceiurile. Acum tinerele sunt altfel, dar curiozitatea sau alți factori îi fac să-și înceapă prea devreme viața sexuală. De aceea, misiunea noastră este să-i informăm, ca să fie mai responsabili și să știe cum se pot proteja de sarcini nedorite sau de boli cu transmitere sexuală
„Curajul" părinților
Curriculumul ei se bazează pe educația pentru sănătate și consolidarea relațiilor sănătoase. Tot ea este cea care le vorbește copiilor despre ciclul menstrual și pubertate. „Când eram mică, nimeni nu ne spunea despre ciclul menstrual. Părinții se rușinau să vorbească pe astfel de teme și preferau să ne lase să aflăm singure și să ne descurcăm cum putem", povestește Nelea. De fapt, spune ea, părinții nu au prins curaj nici acum, la patru decenii distanță. Doar că de această dată copiii au mai multe surse de informație, însă, și aici trebuie să fie ghidați, pentru că în caz contrar se informează din surse greșite, care nu îi atenționează de multe riscuri: ce pot păți dacă își încep viața sexuală prea devreme.

Acest lucru ni-l confirmă și Cristi Babin, președintele Asociației pentru tineri Y-peer. El spune că adolescenții de acum sunt mai informați decât cei cu 10 ani în urmă, când nu aveau acces la internet. Cu toate acestea, tânărul menționează că educația sexuală este un capitol la care avem foarte multe restanțe.
Cristi Babin, președintele
Asociației pentru tineri Y-peer
Deși au acces la internet, tinerii nu se informează din surse veridice și se alimentează cu tot felul de mituri și stereotipuri. Mai mult, aici nu îi ajută nici părinții, care nu știu cum să abordeze aceste subiecte, iar discuțiile pe stradă cu prietenii sunt mai mult ca o dezinformare. Astfel, adolescenții cad pradă miturilor.
Asociația obștească are drept scop informarea adolescenților de 14-19 ani despre modul de viață sănătos și de a-i ajuta să ia decizii responsabile privind propria sănătate. Modul de conlucrare cu adolescenții presupune ore informative, discuții, mese rotunde, tabere de vară sau activități care sunt în afara școlii.
Comisia pentru minori
Perioada de adolescență este o provocare atât pentru copii, cât și pentru părinți și întreaga societate. Este perioada când se produc schimbări importante psihologice și fiziologice. Totodată, această perioadă este adesea acompaniată cu primele experiențe sexuale, care, conform mai multor studii, în ultimul deceniu au început mult mai devreme. Acest semnal trebuie să atenționeze părinții, învățătorii, instituțiile de stat, care sunt responsabile de grija pentru dezvoltarea corectă a celor mici.

Experții susțin că familia poartă principala răspundere pentru informarea adolescentelor cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă, consecințele comportamentului iresponsabil. Însă, adesea, părinții nu acordă atenția cuvenită acestui aspect și acest lucru poate duce la o sarcină nedorită la minori. Cele mai multe fete care rămân însărcinate cât sunt la școală provin din familii disfuncționale, medii în care există abuz verbal, fizic sau moral, în care unul dintre părinți este absent fizic sau emoțional sau în care nu există foarte multă comunicare. De asemenea, migrația părinților este privită ca un factor de risc pentru sarcina la adolescente.
Minorele sunt lipsite de afecțiunea părinților și atunci ar putea să se atașeze de altă persoană. Totodată, lipsa părinților presupune și lipsa unei supravegheri sistematice a adolescentelor, or anume această perioadă a vieții este caracterizată de dorința de a încerca tot și astfel este strâns corelată cu diferite riscuri atât pentru integritatea fizică a adolescenților, cât și pentru cea emoțională. Iar sfaturile și atenționările buneilor sunt adesea percepute ca niște lucruri depășite și demodate. „În clasa 7-8, fetele se consideră fete mari, gata de măritat. Pe urmă nu vor, dar la început ele caută. Astfel că în fiecare an, la gimnaziu apar 2-3 astfel de fete și băieți, care sunt mai dezghețați și o iau pe căi greșite, iar buneii care-i supraveghează nu prea intervin, pentru că le este jale de ei că părinții sunt plecați departe", ne spune Mihai Ursu, primarul satului Cotiujeni, r. Briceni.

În acest raion se înregistrează cea mai mare reducere a cazurilor de nașteri adolescentine. Iar satul Cotiujeni este una dintre localitățile mari din raion, unde anual se înregistrează câte 2 cazuri de nașteri la minore, informează Biroul Național de Statistică.
75
sarcini la minore în raionul Briceni în 2014
47
sarcini la minore în raionul Briceni 2018
Potrivit primarului, numărul mic de nașteri adolescentine în sat se datorează atât educației pentru sănătate, cât și supravegherii atente a comportamentului adolescenților.
Mihai Ursu,
primarul satului Cotiujeni, r. Briceni
Urmărim comportamentul tinerilor, iar în cazul în care vedem că au pornit pe o cale greșită creăm o comisie pentru minori, formată din asistenta socială, psiholog, conducătorul de clasă, cineva din conducerea școlii, șeful de post, copilul și părinții sau tutorele și le explicăm ce urmări poate avea un comportament ca al lor și cum se pot alege cu boli venerice sau cu sarcini nedorite. Apoi, vorbim separat și cu părinții și le spunem să fie mai atenți, dar mulți spun: „Ce să-i fac? Cum și-a așterne așa și va dormi". De obicei, acești minori sunt din familii cu situație financiară foarte grea.
Specialiștii susțin că informarea tinerilor privind viața sexuală trebuie inițiată în familie, ulterior întărită la școală, totodată completându-se de către medici, în instituțiile medicale de profil. Însă, în acest scop, este nevoie să fie informați și părinții, ca aceștia să știe cum să discute cu copiii despre subiectele pe care le consideră tabu. „Nu poate doar școala să se implice. Înțelegem că le este greu, dar un cuvânt important de spus în această situație au și părinții", susține Mihail Ursu.
Educația sexuală în școli
Sistemul de învățământ, susțin experții, trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare a fetelor și băieților prin programe școlare obligatorii și profesori instruiți și pregătiți să ofere acest tip de informație. Însă, acest lucru nu se întâmplă neapărat și în Moldova. Informațiile despre educația sexuală se regăsesc în programul orelor de educație pentru sănătate, un curs opțional inclus în 2015, care este ales de părinți (în clasele primare) și de către elevi (din clasa a 5-a). Însă, doar 10% dintre adolescenți studiază această disciplină. Organizațiile neguvernamentale au suplinit lipsa acestor cursuri prin tot soiul de proiecte și campanii pe această temă. Însă, acestea sunt ocazionale, spun ONG-urile.
Educația sexuală în Austria
Curriculumul de educație sexuală este introdus într-un cadru școlar primar, în cadrul școlii medii, precum și într-un cadru secundar. Subiectele discutate sunt diferențele dintre sexe, sarcină, pubertate și modificări fizice, organele genitale, contraceptivele, sexul sigur, abstinența, avortul și bolile cu transmitere sexuală.
Educația sexuală în Belgia
Educația sexualității în Belgia este o practică obligatorie care oferă școlilor libertatea de a-și crea propriul program de studii. Subiectele discutate în cadrul curriculumului sunt dezvoltarea fizică, orientarea sexuală, intimitatea, moralitatea și prevenirea riscurilor.
Educația sexuală în Bulgaria
Educația sexuală nu este obligatorie, prin urmare, nu există standarde minime ale unui curriculum. Elevii și părinții pot să solicite această disciplină opțional.
Educația sexuală în Cipru
Curriculumul este predat prin instruirea biologiei, economiei casnice și educatorilor religiei, în care se pune un accent deosebit pe importanța relațiilor de familie și a dezvoltării, mai degrabă decât a sexualității.
Educația sexuală în Republica Cehă
Curriculumul de educație sexuală din Republica Cehă este predat de către învățători, organizațiile neguvernamentale și de sănătate încă de la vârsta de șapte ani. Curriculumul este considerat cuprinzător, care acoperă domenii în abuzuri sexuale, contraceptive, reproducere, infracțiuni sexuale, homofobie, sarcini și boli cu transmitere sexuală.
Educația sexuală în Danemarca
Educația sexualității este obligatorie din 1970 în Danemarca, în care personalul școlar este liber să aleagă subiectul pe care îl vor discuta. Curriculumul include subiecte precum contraceptive, sarcină și pubertate.
Astfel, lipsa comunicării în domeniul sănătății reproductive și sexualității adolescenților sporește vulnerabilitatea situației, fiind specifică țării noastre. Chiar dacă în societate sunt acceptate noi viziuni și se constată o liberalizare a comportamentului sexual, aceste aspecte continuă să fie subiecte de discuție tabu în majoritatea familiilor și în cadrul instituțiilor educaționale, se arată într-o cercetare privind „Sarcina în vârsta adolescenței", semnată de către Olga Gagauz, doctoră habilitată în sociologie. Potrivit ei, proiectul „Deprinderi de viață", implementat de Ministerul Educației, avea menirea să informeze elevii pe teme „incomode" pentru majoritatea părinților, cum ar fi: viața sexuală, metodele de contracepție, maladiile sexual transmisibile etc. Societatea (unii părinți și preoți), însă, nu a susținut acest proiect, din cauză că manualul venea cu prea multe detalii. „Au scos cursul dar de fapt trebuiau scoase câteva teme din el", susține autoarea cercetării.


Galina Gutium, directoarea
gimnaziului din s. Cotiujeni, r. Briceni
„Este bine când copilul este informat. Această educație nu presupune că noi îi învățăm să facă lucruri rele, ci îi învățăm cum să se protejeze de ele."
Studiile recente demonstrează că introducerea unor programe de educație sexuală la nivel național pe termen lung contribuie la reducerea sarcinilor la vârsta adolescenței, a ratelor avorturilor și infecțiilor cu transmitere sexuala în rândul tinerilor de 15-19 ani. Acest lucru este demonstrat de Estonia - prima țară din fostele republici sovietice care a introdus în școli educația sexuală obligatorie (1996). În același timp, a fost înființată o rețea de servicii de consiliere prietenoase cu tinerii, care ofereau informații și consiliere gratuite referitoare la sănătatea sexuală. Astfel, în doar 9 ani (2001 - 2010), au fost prevenite aproximativ 13500 de cazuri de sarcini la adolescente, infecții cu transmitere sexuală și HIV. Numărul anual de noi cazuri de HIV înregistrate la copiii de 15-19 ani a scăzut de la 560 în 2001 la 25 în 2009, noi cazuri de sifilis de la 116 în 1998 la 2 în 2009 și cazuri de gonoree de la 263 în 1998 la 20 în 2009.

„La 19 ani erai
considerată fată bătrână"
Analiza în dinamică a ratei de fertilitate la adolescente demonstrează că după o explozie a nașterilor la vârsta prematură la mijlocul anilor `90 se constată o tendință pozitivă, acest indicator micșorându-se circa de două ori către anul 2004. În pofida unor fluctuații, în ultimul deceniu situația se menține la un nivel relativ stabil, fără schimbări esențiale, susține Olga Gagauz în cercetarea sa. „Atunci tinerele se căsătoreau pe la vârsta de 16 ani, pentru că la 19 ani mulți din sat te numeau fată bătrână", povestește asistenta medicală Nelea Ursu.

În țările economic dezvoltate, proporția nașterilor la vârsta adolescenței este minoră, constituind mai puțin de 2%, pe când în țările ex-sovietice ponderea acestora este de cel puțin trei-patru ori mai mare. Acest lucru fiind cauzat nu doar de educația sexuală adecvată, dar și pentru că în țările dezvoltate, minorele aleg să avorteze.
„Menirea noastră nu este să le interzicem să facă ceva, pentru că nu poți face asta. Trebuie să le respectăm deciziile, dar rolul școlii este să-i informăm, iar familiile și societatea trebuie să-i monitorizeze și să intervină când este cazul", spune directoarea gimnaziului din Cotiujeni.

Potrivit statisticilor, în Moldova locuiesc peste 330 000 de adolescenți, adică 12% din populație. Fiecare al treilea crește fără unul sau ambii părinți. Din lipsa cunoștințelor și a comunicării, mulți dintre ei se confruntă cu riscuri pentru sănătatea lor. Anual, peste 2 600 de fete tinere devin mame, iar incidența infecțiilor cu transmitere sexuală este una dintre cele mai mari din Europa de Est. Pentru a reduce numărul sarcinilor la minori este important ca copii să fie corect și la timp informați de către părinți și profesori, să crească într-un mediu prielnic pentru dezvoltarea corectă și să aibă acces la contraceptive și asistență medicală necesară.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *