Un film de Arina Livadari și Ana Gherciu
Occupy Guguță. Acum un an
Acum un an, Moldova.org a urmărit timp de câteva zile activitatea comunității Occupy Guguță, în special în timpul protestelor de la finalul lunii august 2018.
Acum un an, pe 24 iunie, se forma comunitatea Occupy Guguță, cea care urma să dea culoare protestelor de la finele lui august 2018 și să detroneze sloganul „Noi suntem poporul". „Ritmurile rezistenței" sau „cei cu tobele", s-au format în scurt timp, și au combătut pasiv-agresivitatea poliției cu non-violența creativă a protestului.
„Occupy Everything, Demand Nothing”
Mișcarea „Occupy" s-a născut în anii 2009-2010, când studenții din Universitate din California au „acaparat" clădirile din campus, pentru a protesta împotriva reducerilor bugetare, creșterilor tarifelor de școlarizare și reducerilor de personal care s-au întâmplat după Marea Recesiune din 2008. Atunci a luat naștere sloganul „Ocupați totul, nu cereți nimic" (n.red.: „Occupy Everything, Demand Nothing", din eng.).

În timpul unui incident din martie 2010, 150 de protestatari au fost arestați pentru că au încercat să ocupe o parte a Interstate 80 (o șosea care unește San Francisco, California, New York) pentru a protesta împotriva creșterii bugetului și taxelor de școlarizare, afișând un banner care scria „Ocupă totul".

După ce aceștia au blocat drumul timp de o oră, ei au fost confruntați cu o forță copleșitoare a poliției, care a fost ulterior a fost mobilizată împotriva altor comunități „Occupy" din toată țara.
documentar
Alături de Arina Livadari, am stat cu ochii asupra Occupy Guguță toată vara.
Totuși, filmul de mai jos arată doar două zile care au marcat întreaga țară.
Adevărul este că, la început, puțini înțelegeau ce planuri au cei câțiva „tineri elitiști, hipsteri, freelanceri, liberali, feminiști". Lista poate continua. Explicațiile nu au întârziat.

Comunitatea de activiști s-a unit în jurul cafenelei Guguță, în locul căreia Vlad Plahotniuc planifica să construiască un hotel/business centru.
În jurul acestui spațiu o comunitate de activiști locali de diverse etnii și orientări duc deja de vreo patru ani bătălii prin instanțe, în media, în diverse cercuri și grupuri. În felul acesta #occupyguguta se conectează la o istorie locală de lupte și proteste veche de cîțiva ani.
Vitalie Sprânceană, membru Occupy Guguță
Foto: Ramin Mazur. Iulie, 2019
Occupy Guguță era, deci, o comunitate care oferea tuturor un spațiu politic și civic alternativ, unde viziunile diferite erau dezbătute, sfaturile (ședințele lor) erau mai productive decât ședințele parlamentare. O școală a democrației, cum o vedeam eu. Pe iarba din fața Cafenelei Guguță se întâlneau agende diferite civice, politice, electorale, economice, sociale, culturale, urbanistice, ecologice.
Occupy Guguță a devenit și mai vizibilă atunci când au apărut „Ritmurile rezistenței" cu instrumente improvizate din butoaie și găleți, sticle și bețe. Instrumentele s-au făcut auzite în proteste în întreaga Capitală, dar și la CEC sau sediul PD.

Mișcarea devenise ulterior atât de vizibilă, încât poliția subordonată fostei guvernări a reținut membrii echipei în drum spre Nisporeni pentru a le cere „actele pe tobe”.
Occupy Guguță a împlinit un an pe 24 iunie, iar „Ritmurile rezistenței” a ajuns-o din urmă pe 4 august.

1 Comentariu

  1. Pingback: Membrii OccupyGuguță la monumentul lui Ștefan cel Mare cu pancarte în mâini: „Asta nu e dezoligarhizare”// VIDEO – Moldova Stiri

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *