Jora de Mijloc – „comuna de vis” a Marinei Tauber

În comuna Jora de Mijloc ajungi greu. Ultimii zece kilometri care ne despart de comuna formată din patru sate mici sunt anevoioși, cu multe pietre, dealuri, gropi și gheață. După ce ne deplasăm timp de o oră cu 10 km pe oră, în sfârșit, ajungem în comuna Jora de Mijloc, condusă de aproape un an de către Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Politic Șor și cea care figurează în raportul Kroll, fiind menționată ca unul dintre beneficiarii banilor dispăruți din cele trei bănci la sfârșit de 2014. Banii furați urmează să fie restituiți de cetățeni, timp de 25 de ani.

„Aici trăim, nu fugim”

Oamenii din cele patru sate, se pare, nu-și prea pun multe întrebări. De fapt, nu le place să vorbească despre politică sau politicieni și nici despre hoți, pentru că așa, spun ei, le este mai ușor să trăiască.

Enlarge

IMG_1435
Deși Ilan Șor spune că vrea ca Jora de Mijloc să fie o comună de „vis”, totuși, acolo sunt multe case părăsite și drumuri distruse

„Aici trăim, nu fugim de aici”, glumește Ion Danilov. Astăzi este un pic mai posomorât pentru că durerea din piciorul stâng îl sâcâie de dimineață. „De vină este gerul de afară”, consideră bărbatul. A ieșit la pensie în urmă cu opt ani și de atunci, zilnic, învață lecția de supraviețuire. Primește o pensie de 1300 de lei, bani care nu-i ajung decât pentru gaz, lumină și pâine, spune el. Acum își face griji cum va reuși să adune banii necesari ca să-și cumpere lemne. „Un metru cub de lemne costă 800 de lei, iar ca să ies din iarnă am nevoie de cinci. Nu știu ce să fac…”, suspină bărbatul cu privirea obosită, dar caldă. Vorbește liniștit, cu o voce joasă și răgușită și încearcă să găsească părțile pozitive în lucrurile care i se întâmplă lui și satului. Încearcă să o laude și pe noua primară. Nu pentru că ar fi cea mai bună, ci pentru că ceilalți primari nu au făcut absolut nimic. „Stăteau așa, ca să nu zică că nu-s primari”, constată el.

Bărbatul spune că Marina Tauber, despre care nu știa nimic până în ziua în care a chemat oamenii la adunare ca să-i convingă să o voteze, poate ar face mai multe, însă, Primăria nu primește fonduri. „Cel puțin așa ne spune ea”, povestește el despre rarele întâlniri când o vede prin sat. Nu știe dacă locuiește în comună, dar presupune că stă în Orhei.

 „Noi ne distrăm, dar în rest…”

În fiecare dimineață, Alina Calugaru își îmbracă mai gros băiețelul de 5 ani și pornește spre grădiniță. Drumul până la grădiniță are multe obstacole din noroi și praf.

Drumul din Jora de Jos este trist, cu multe case distruse, prăbușite sau părăsite. „Drumurile din satele vecine au fost reparate, sper că va fi reparat și al nostru. Tare bine ar fi, dar Marina ne-a promis. Dacă va face, atunci o vom vota, iar dacă nu, atunci nu știu, vom sta la ghici”, spune tânăra. Potrivit ei, de când Tauber a venit la primărie, au fost organizate mai multe concerte. „Noi ne distrăm, dar în rest…”, zice Alina. Ea visează ca în satul ei să existe locuri de muncă pentru tineri, iar banii pe care-i câștigă să le ajungă să rămână acasă și să-și construiască un viitor aici.

Enlarge

IMG_1447
Râul Nistru a secat atât de mult, încât apa s-a retras cu peste 50 de metri de mal

Un vânt rece este adus dinspre Nistru. Câteva bărcuțe stau fixate în malul înghețat. Două femei ies din curtea bisericii care privește spre râu. Femeile oferă bomboane și biscuiți celor pe care-i întâlnesc în cale pentru că „e mare sărbătoare – Sfântul Nicolai”. Nu vor merge la inaugurarea „colhozului” anunțat în pliantele lipite pe fiecare al șaselea stâlp din sat.

Momentul istoric al lui Șor

În sat am ajuns, fără să bănuim, la inaugurarea „colhozului modern”, după cum l-a numit Ilan Șor, la tribuna improvizată din fața oficiului poștal vechi. De după geamurile clădirii cu pereții umeziți și roși de ani, priveau curioși mai mulți bătrâni care își așteptau pensiile. Ilan Șor este condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Pedeapsa urmează să intre în vigoare după ce va deveni definitivă. În prezent, Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, deși numele său figurează în raportul Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară. Dar despre asta, desigur, nu s-a discutat la inaugurare.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/527710277696841/?__xts__[0]=68.ARBffC2ppr0HRL9ltsi8MZFXYMcu4HT9HVA35LO854EprmP3zncbWyuIMuaUzYzvHB-KzJSZgSecFzda8l1zCdCSFMPAD5jwK7Ui76OenaKWF2StvDZUMVADteQrwyhio_r37lmh-keTmCPOfDcopz–PTdpjS2011thgI90lM1UIwKeavImwrMrh_uRUG34fexSlBAp0S49b59609nNVu75pk89-UNaLMMeVED4Hn4TTsg93eRs9mGgBpRZgYrG4umSwbquGgpEtN5KHr5G3hVd6tWubR3U6aHmLy9U-N1TmxDN6IQRgzpXC48NMhnV5bpvEbkBLdBY0BzHRFVV-JqJxmYb0Gfpn-I&__tn__=-R

Inaugurarea asociației „Cârmuirea colhozului”, care nu este decât o asociație care funcționează ca alte organizații agricole existente, trebuia să înceapă la ora 15.00. Timpul trecea, minutele se adunau, dar evenimentul încă nu începea. Marina Tauber urmărea posacă și agitată cum erau aranjate ultimele decorații pe scena pe care urma să urce președintele Partidului Șor, care întârzia deja de aproape jumătate de oră. Un grup de tineri îmbrăcați în haine populare și încălțați în opincuțe înghețau în fața asociației, ținând pe brațe un colac mare. Primara comunei Jora de Mijloc părea deranjată de faptul că la eveniment a venit și presa neinvitată și care nu avea să le prezinte cu sclipici evenimentul, care tinde să bucure și să câștige voturile și simpatia celor care mai sunt nostalgici după perioada sovietică.

Enlarge

MG_1472
Ultimele pregătiri pentru inaugurarea asociației „Cârmuirea colhozului”

„Asistăm la un moment istoric pentru țara noastră, pentru că deschidem și renaștem primul colhoz modern din Moldova”, s-a lăudat Ilan Șor. Cuvântul „colhoz” a fost repetat necontenit în cadrul inaugurării asociației, fără a se ține cont de ceea ce, de fapt, acesta presupunea în perioada sovietică, când colectivizarea se făcea prin constrângere, iar cei care nu acceptau acest princiu de funcționare a agriculturii erau arestați, deportați sau dispăreau fără urmă.

După ce Ilan Șor a făcut promisiuni celor 100 de oameni care s-au adunat, primara Tauber i-a mulțumit pentru „încă o victorie” și l-a invitat să se plimbe prin comuna împânzită cu afișeșe partidului Șor.

„Cum să-ți bagi mâna în smântână și să nu-ți lingi degetele?”

În centrul satului, unde nu se mai aude muzica de lângă primărie, viața satului se mișcă încet, cu același ritm și după aceeași rutină. Oamenii dau de mâncare păsărilor din curte, câinii latră din când în când la trecători, microbuzele vin și pleacă, iar bătrânii stau la taifas.

Maria Didenco s-a pornit la o vecină, dar s-a oprit în centrul satului să discute cu o săteancă în așteptarea microbuzului. I-a povestit despre medicamentele din Italia pentru care a dat aproape toată pensia. Nu are ce face, pentru că altfel din cauza durerilor de spate nu s-ar mai putea ridica din pat. „Eh, e grea viața în sat. Dacă am avea o pensie de 2-3 mii de lei, ne-ar ajunge și să punem pentru zile negre, dar așa, contăm doar pe ajutorul copiilor noștri care lucrează peste hotare”, spune femeia.

Enlarge

IMG_1422
Bradul din centrul Comunei Jora de Mijloc

Nu va merge la inaugurarea asociației „Cârmuirea colhozului”, nici nu înțelege cum va funcționa aceasta, deși în ajun au fost niște oamenii de la primărie care au invitat-o la eveniment. Nu merge deloc pe la primărie, aproape nu știe nimic despre Tauber, deși spune că, dacă ar fi nevoie să o mai voteze, ar face-o din nou, or: „Chiar dacă aceștia ne-au furat, ne dau și nouă. Vezi că merge vorba că au furat toți, dar cum să-ți bagi mâna în smântână și să nu-ți lingi degetele?”, repetă femeia vorbele unor bătrâni pe care i-a văzut la televizor.

Viața din Jora de Mijloc își urmează cursul. Deși comuna pare aranjată, drumurile centrale sunt reparate, iar bradul pregătit de sărbătoare, comuna nu este foarte diferită de alte localități din țară: are multe case părăsite și distruse, nu există multe locuri de muncă, iar bătrânii sunt singuratici.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.