Despre politica de ieri și azi, cu Nadejda Brânzan

Imaginați-vă un Parlament format din tocmai 380 de deputați, dintre care doar 13 sunt femei. Imaginați-vă că, în scurt timp, două dintre ele renunță la funcție, și rămân doar 11. Aceasta nu este o ficțiune, ci primul Parlament al Moldovei independente. „Așa era în Uniunea Sovietică. Femeii i se dădea un cadou de 8 martie, iar în rest nu era apreciată. Ne având experiență, femeile nu se implicau în luptă”, povestește Nadejda Brânzan una din puținele femei care au luptat din Parlament pentru un viitor mai bun.

„Oamenii nu simt libertatea pentru care am luptat”

Avea 42 de ani, când a decis să renunțe la funcția de medic șef-adjunct pe probleme curative, la un spital raional din Rezina și să se implice în viața socio-politică din țară. Își dorea să fie parte a mișcării care promova valorile românești în Republica Moldova. „În anul ‘87 se începuse restructurarea lui Gorbaciov. Aici, în Basarabia, au început niște mișcări, în fruntea cărora, elitele intelectuale ale timpului, în special scriitorii, au început să promoveze lupta pentru limbă și alfabet. Eu, având o funcție înaltă, am simțit că aș vrea să mă implic”, explică Nadejda Brânzan.

Enlarge

RaMa-2725

Foto: Ramin Mazur

Nu a fost niciodată membră a Partidului Comunist și nici activistă a sistemului de atunci. Mai mult, fiind o foarte bună specialistă în boli contagioase, a reușit să-și păstreze și funcția importantă. Totuși, în momentul în care și-a dorit ceva mai mult, a înțeles că aceasta nu este compatibilă cu încercarea sa de a se implica în lupta pentru limba și alfabetul românesc. Așadar, și-a depus cererea de demisie. „Mișcarea am pornit-o în primul rând cu mitingurile, care aveau loc la Chișinău, duminica în special. La început, acestea aveau loc în Piața Marii Adunări Naționale. Apoi, puterea de atunci s-a supărat și ne-am mutat la „râpa națională”, cum numeam noi Valea Morilor”, povestește deputata.

În scurt timp, Nadejda Brânzan a fondat Cenaclul „Basarabia”, care lupta pentru valorile românești în Republica Moldova. Prin intermediul acestuia, ea a reușit să mobilizeze oamenii, care se adunau din toate satele din vecinătate. „Atunci toată lumea era altfel – activă și cointeresată în problemele de mișcare națională. Oamenii veneau indiferent de vremea de afară – plouă, ninge, soare – noi eram în Palat. Fără să achităm nimic. Puterea locală, deși era comunistă, niciodată nu ne-a interzis să facem ședințele acolo. Iar la Marea Adunare Națională, ne-am convocat cu 13 autocare. Așa s-au automobilizat oamenii. Astăzi, îi gonesc forțat la mitinguri artificiale. E complet altă situație. Oamenii nu simt libertatea pentru care am luptat noi atunci. Regimul de acum este mult mai periculos decât cel care era atunci”, afirmă cu regret Nadejda Brânzan.

În perioada electorală, securitatea era pe urmele ei. Echipa deputatei era chestionată. „Eram urmăriți, ascultați și în casă intrau și percheziționau. Făceau de toate. Prin toate astea am trecut, dar nu aveam frică. Astăzi poate aș fi mai precaută, dar nu cred. Aveam un ideal pe care voiam să-l realizez. Eu am vrut să-mi văd poporul meu liber, să-și vorbească limba, să nu scriem noi fișe în Basarabia în limba rusă, ci în română. Și până la urmă, s-a realizat”, își amintește femeia. La Marea Adunare Națională, stând în genunchi și cu ochii plini de lacrimi, a  votat pentru limba română și alfabetul românesc. Fiind scundă, s-a ridicat în picioare să vadă câtă lume s-a adunat – „Nu se vedea marginea!”.

Enlarge

raminmazur-2716

Foto: Ramin Mazur

1 din 13

La alegerile din 1990, a fost aleasă în circumscripția 283, Țareuca, în defavoarea a doi contracandidați. Astfel, aceasta a devenit una dintre cele 13 femei deputate în Primul Parlament, iar ulterior a fost aleasă drept președinta Comisiei pentru problemele femeii, ocrotirea mamei și a copilului. Este una dintre politicienii care au contribuit la definitivarea Constituției Republicii Moldova și care, la 27 august 1991, au semnat Declarația de independență a Republicii Moldova. La inițiativa Nadejdei Brânzan, primul Parlament al Moldovei independente a fost primul din spațiul ex-sovietic care a adoptat Hotărârea de adoptare la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Datorită activității sale, familiilor cu mulți copii li se alocă mai mult pământ, iar femeile care lucrează în condiții nocive au obținut dreptul se a se pensiona cu cinci ani mai devreme. A dat dovadă de curaj și în afara pereților Parlamentului. „Am fost în Transnistria, pe vremea războiului, fără să știe conducerea Parlamentului. De patru ori am fost. Prima oară, am fost în Dubăsari. L-am cunoscut pe Filip Lupașcu, la Coșnița. Ne-am întâlnit acolo cu colegii care au părăsit Parlamentul. Ei se temeau grozav”, își amintește Nadejda Brânzan.

Enlarge

RaMa-2731
Nadejda Brânzan s-a născut la 29 august, 1948, la Rezina

Foto: Ramin Mazur

Astăzi statisticile gender din politica moldovenească sunt mai optimiste, dar nu satisfăcătoare. Totuși, deputata nu este o susținătoare aprigă a legii privind egalitatea de șanse. „Eu vreau să spun că nu e bine să înscriem în listele electorale femeie, vor, nu vor, numai de ochii lumii, că cică sunt pentru egalitate de gen. Eu vreau femeile să fie active, să iasă din bucătărie, să mai lase frizeriile și să nu lase pe alții să ne rezolve altcineva problema. Din 94, încoace, e tot mai rău, încât au fost alungați copii noștri și nepoții din țară. Bunicii trăiesc aicea și nu-și văd nepoții și nici nu pot merge la dânșii. Asta-i normal? Femeia trebuie să se implice dacă are sentimentul și curajul. De fapt… nu are treabă curajul. Acuma nu poți fi arestat pentru asta. dar îți pot găsi alte clenciuri”.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.