Cum s-a trecut de la chirilică la grafia latină. Povestesc oameni din sudul Moldovei
Se împlinesc 30 de ani de când cetățenii Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale și au cerut declararea limbii române - limbă de stat și trecerea la grafia latină.

Ne-am întrebat cum a fost marele eveniment pentru locuitorii satelor de pe malul râului Prut, acolo unde „limba moldovenească" se vorbește ca în România. Am fost în satul Văleni, aflat exact lângă frontieră și am aflat cum au vorbit și scris în limba rusă în perioada Uniunii Sovietice și cum au trecut de la chirilică la grafia latină.

În general, toți se străduiau să vorbească în limba rusă.
Când era undeva vreun rus, toți moldovenii ne străduiam să vorbim în limba rusă, ni se părea că suntem inferiori dacă vorbeam în română. Nu aveam mândria ceea de moldovean sau român și… așa au fost timpurile.

- Lidia Brânză, secretara Consiliul local Văleni
Este ora prânzului. Lidia Brînză, secretara consiliului local din Văleni, încă primește oameni, în loc să ia masa. Este agitată, însă organizată. Știe unde se află fiecare document și în câteva clipe le înmânează oamenilor care au venit după acestea. Cabinetul ei spațios este o adevărată arhivă, unde poți găsi documentetocmai din anii `70. Carnete de la colhoz, de la fermă, toate au loc pe peretele din fața ei, fiecare raft fiind marcat cu anul în care s-a întocmit arhiva.
Lidia Brînză lucrează din anul 1987 la primăria din Văleni. Înainte de a ajunge la primărie, a studiat electrofizica la Chișinău. Pe parcursul studenției a suferit din cauza faptului că nu știa limba rusă. Chiar dacă nu avea de ținut discursuri în fața studenților, pentru că studia mai mult fizica și matematica, Lidia prefera să nu răspundă la ore.
Își scoate periodic ochelarii de la ochi. Are vocea caldă și zâmbetul primitor, probabil cu asta le-a câștigat încrederea sătenilor. Nu este tristă, ci mai degrabă resemnată cu ceea ce a fost. Își amintește că altădată, a luat o notă negativă la o testare, la universitate, pentru că… nu a înțeles exercițiul scris în limba rusă. Profesorul a refuzat să-l traducă în română, chiar dacă era moldovean. Fiind afectată, i-a rămas întipărit în minte acest moment pentru toată viața.
„Nu ne venea ideea aceasta în cap, până nu s-a pornit mișcarea națională. Noi studiam, știam că așa trebuie și așa făceam", povestește Lidia, amintindu-și de Marea Adunare Națională. Pentru văleneni, trecerea la limba română a fost o mare bucurie. „Când se făceau adunări la colhoz, la sovietul sătesc, toată sala vorbea în limba rusă. În sat la noi erau 1-2 ruși. Toate ședințele, toate documentele le făceam în limba rusă. Plus, satul aparținea raionului Vulcănești unde toți erau vorbitori de limbă rusă", motiv pentru care Lidia expedia, după trecerea la alfabetul latin, documentele la Vulcănești, la fel în limba rusă.
Loading...

Loading...

„Atunci, la început, când s-a trecut la limba română, era bine pentru că toți o învățau. Aveau dicționare la Vulcănești. Când te duceai, deacum se străduiau să vorbească în limba română. Chiar aveau succes. S-au revoltat puțin, dar s-au împăcat apoi cu lucrul acesta și învățau. Mă refer, în special, la lucrătorii din comitetul executiv raional de la Vulcănești. După asta, au venit comuniștii la putere și au promovat limba rusă ca limbă interetnică, iar funcționarii de la Vulcănești au aruncat tot și s-a început...", își amintește Lidia. Astăzi, din cei 12 185 locuitori ai orașului Vulcănești, UTA Găgăuzia, 7 827 sunt vorbitori de găgăuză, 2 303 de limba rusă și doar 1 180 sunt vorbitori de limba română.
„Limba noastră"
Academicianul Mihai Cimpoi, unul dintre scriitorii care au cerut trecerea la grafia latină și care a făcut parte dintr-o comisie pentru trecerea la alfabetul latin, spune că acest eveniment nu le-a cauzat probleme pentru oameni.
„Un fost secretar spunea că lumea noastră va deveni agramată, dacă se va trece la grafia latină. Unii scriitori spuneau că o să ne coste mult. Nu a fost absolut nicio problemă. Singura problemă pe care o aveau copiii mei era cum se scrie „caiet" cu „i" sau fără".

Potrivit academicianului, limba română din Basarabia a avut un destin nefast, pentru că:
1
În perioada țaristă, limba română a fost scoasă din viața publică. În 1868, a fost interzisă în biserică și nu se putea ține serviciile divine în limba română;
2
În perioada sovietică, limba română a dispărut din învățământ
3
În sfera socială, limba română se vorbea într-un grad foarte redus. Vorbitorilor de română li se cerea să comunice „на человеческом языке" (n. red.: într-o limbă omenească), adică în limba rusă
4
Limba română era considerată o limbă inferioară
5
Limba română era lipsită de structura ei firească -alfabetul latin. Accesul la literatura clasică românească a fost limitat. Reeditarea operelor autohtone a început în anii 1953-1954, când Brejnev a decis că ei „nu împiedică construcției comunismului."
6
S-a urmărit demonstrarea faptului că suntem alt popor decât cel românesc și vorbim cu totul o altă limbă: moldovenească.
„Lupta a continuat pe parcursul întregii perioade postbelice până la începutul renașterii naționale când s-a pus ca problemă nr. 1 revenirea la grafia latină și la limba română", menționează academicianul Mihai Cimpoi, adăugând că, mai există astăzi politicieni care revin la afirmația precum că limba română și cea moldovenească sunt două limbi și suntem două popoare diferite.
Declarația de Independență a Republicii Moldova
Reamintind că în ultimii ani mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991.
(fragment)
Constituția Republicii Moldova
Articolul 13

Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine.
Începând cu 1990, ziua de 31 august a fost sărbătorită anual cu denumirea „Limba noastră cea română". Peste patru ani, guvernul agrarian a decis că taie „română" din titlu. Aceștia au motivat schimbarea prin prisma articolului nr. 13 din Constituție care spune că limba de stat ar fi cea moldovenească. Pe parcursul ultimilor ani, s-a încercat modificarea Constituției și introducerea limbii române, însă acest lucru nu a avut loc.
Colegii noștri din lumea largă ne întreabă de ce există atâta preocupare pentru limbă în Republica Moldova. Lumea nu înțelege că este vorba de identitatea noastră națională. Limba e cea care, așa cum spune Eminescu, ne dă certitudinea că suntem un popor făuritor de istorie.
Este vorba de identitatea noastră, de valorile noastre, limba fiind valoarea supremă. Este valoarea cu care noi intrăm în dialogul valoric european universal. Noi trebuie să intrăm acolo nu cu mâinile în buzunar, ci cu valorile noastre care ne dau acea identitate despre care vorbesc.
- Mihai Cimpoi, academician
Limba moldovenească a fost promovată și de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Vladimir Voronin, și de fostul membru PCRM și PSRM, președintele Igor Dodon. La alegerile parlamentare din 2001, în programul electoral al PCRM se menționa: „să apere dreptul poporului moldovenesc la numele său istoric — moldoveni, la denumirea limbii materne — limba moldovenească, la slăvita sa istorie şi la originalitatea sa spirituală. Să obţină atribuirea limbii ruse a statutului de cea de a doua limbă de stat în Republica Moldova", promitea partidul, câștigând alegerile parlamentare din 2001.
La alegerile parlamentare din 2014, și programul electoral al PSRM făcea trimitere la „apărarea identității moldovenești".

„Statul Moldovenesc are 655 de ani. Multe țări din Europa nici nu existau când a apărut Moldova și limba moldovenească. Avem o cultură multiseculară, tradiții, istorie și avem cu ce ne mândri! Pentru „Istoria Moldovei" și limba moldovenească în programele școlare!", scandau socialiștii obținând astfel, cele mai multe mandate din parlament.
Astăzi, în Transnistria se mai scrie în chirilică și se vorbește „moldovenește". O mostră Postul de televiziune „Первый Приднестровский" are zilnic câte un jurnal de știri în limba „moldovenească”.
Potrivit legii nr. 173 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), limbile oficiale în Transnistria sunt limba moldovenească, în baza grafiei latine, limbile ucraineană şi rusă.