Cu piciorul
în groapă
în groapă
Zilnic producem gunoi: plastic, cutii, hârtie, resturi vegetale etc. Suntem consumatori, ne place să cumpărăm și să aruncăm, dar de foarte puține ori ne întrebăm ce se întâmplă cu deșeurile pe care le aruncăm în coșul de gunoi.
Dacă arunci în același coș de gunoi, cojile de cartofi, doza de la bere, punga murdară, cutia de carton care a intrat la apă și n-o mai poți folosi, ești unul dintre cei care produce anul aproximativ 320 de kg de gunoi.
Dacă separi toate deșeurile astea pe tipuri, doar o jumătate ar fi considerate resturi care nu ne mai pot fi utile cumva. Cealaltă jumătate poate fi reciclată.
La această concluzie a dus un experiment realizat în cadrul proiectului-cercetare „Instigare la Reciclare". Dar asta înseamnă că trebuie să învățăm regulile unui management al deșeurilor sănătos.
Dacă separi toate deșeurile astea pe tipuri, doar o jumătate ar fi considerate resturi care nu ne mai pot fi utile cumva. Cealaltă jumătate poate fi reciclată.
La această concluzie a dus un experiment realizat în cadrul proiectului-cercetare „Instigare la Reciclare". Dar asta înseamnă că trebuie să învățăm regulile unui management al deșeurilor sănătos.
„Încerc să dăunez mai puțin și fiecare dintre noi face diferența”.
Managementul deșeurilor nu este complicat, dar necesită timp și efort. Este de părere Cătălina Hasnaș, o tânără căreia îi pasă de mediu. „Încerc să dăunez mai puțin", spune ea.
În apartamentul închiriat, cu geamuri mari la care adesea privește melancolic motanul Sanea, este un colț special amenajat pentru deșeurile sortate. În cutiile mari de carton găsim sticle, plastic, aluminiu și hârtie. Peste câteva săptămâni, toate au să fie reciclate. „Vrem să vedem cât de multe deșeuri producem în câteva luni", ne explică tânăra. Motanul aleargă pe marginea canapelei privind spre mormanul de deșeuri prin care răscolește tânăra.
În apartamentul închiriat, cu geamuri mari la care adesea privește melancolic motanul Sanea, este un colț special amenajat pentru deșeurile sortate. În cutiile mari de carton găsim sticle, plastic, aluminiu și hârtie. Peste câteva săptămâni, toate au să fie reciclate. „Vrem să vedem cât de multe deșeuri producem în câteva luni", ne explică tânăra. Motanul aleargă pe marginea canapelei privind spre mormanul de deșeuri prin care răscolește tânăra.
 |  |  |
Deja de aproape zece ani, Cătălina are grijă de mediu, în măsura în care poate. În toată această perioadă și-a pus multe întrebări. La multe dintre ele nu a găsit răspuns nici acum. „Ne uităm fascinați spre țările dezvoltate care au învățat să-și sorteze și recicleze deșeurile, dar oare acolo totul funcționează perfect?", se întreabă ea. Anume acest lucru o face să se îndoiască de faptul că vreo țară ar putea găsi soluția de a scăpa complet de deșeuri.
La fabrica de separare a deșeurilor, zilnic, sunt aduse peste 500t de gunoi mixt
În bucătăria Cătălinei și a lui Petru, iubitul fetei, sunt mai multe găleți bine închise pe care ea încearcă să le deschidă cât mai rar. „Mirosul e tare neplăcut". Acolo tinerii păstrează deșeurile organice, pe care ulterior, le duc la vila părinților, pentru compostare. „Nu-mi este greu. Vreau să fac asta. De fapt, fiecare alege ce face cu deșeurile…", menționează cu modestie. Nu-i place să fie prezentată ca un exemplu. Nu acesta îi este scopul. Vrea să îi încurajeze pe oameni să producă mai puțin deșeu și să-l sorteze, pentru a nu permite ca deșeul ce poate fi reciclat să fie îngropat la Țânțăreni.
În Chișinău, sunt instalate 480 de tomberoane pentru hârtie, carton și sticlă și 800 de tomberoane pentru plastic.
Anual, în Republica Moldova se aruncă peste un milion de tone de deşeuri. Aproape jumătate din această cantitate ar putea fi reciclată, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Gunoiul pe care îl producem ar putea alimenta economia națională, în cazul în care am avea un sistem de management al deșeurilor eficient. Oportunitățile acestui sistem ar permite:
Gunoiul pe care îl producem ar putea alimenta economia națională, în cazul în care am avea un sistem de management al deșeurilor eficient. Oportunitățile acestui sistem ar permite:
How it works
1
valorificarea produselor deja utilizate
2
reducerea costurilor procesării
3
reducerea costurilor de producție
4
implicarea și responsabilizarea comunității
5
crearea locurilor de muncă
„Ești pe cont propriu și nici legile nu te ajută.”
Însă, în prezent, Republica Moldova stă prost la acest capitol, susțin mai mulți întreprinzători. În urmă cu câțiva ani, Valeriu Andreiciuc, președintele Asociației Obștești „Pomul vieții”, a fondat o fabrică de producere a biohumusului, prin folosirea viermilor și a deșeurilor organice rămase de la cantina socială. Ideea a fost să promoveze principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate" de colonii de râme și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plante, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.
Această idee a fost implementată în cadrul proiectului „Agroecologie inteligentă în oraș", realizată cu sprijinul financiar al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Deși au utilajul necesar pentru continuarea acestui proiect social, totuși, acesta „a fost pus pe pauză". Creșteau legumele în niște sere special amenajate. Facturile pentru electricitate erau mari. Le era greu să le achite. Au cerut sprijinul autorităților locale, dar nu au primit niciun răspuns.
Deși au utilajul necesar pentru continuarea acestui proiect social, totuși, acesta „a fost pus pe pauză". Creșteau legumele în niște sere special amenajate. Facturile pentru electricitate erau mari. Le era greu să le achite. Au cerut sprijinul autorităților locale, dar nu au primit niciun răspuns.
„Mereu ridică din umeri și îți întorc spatele. De ce fel de
strategii de reducere a deșeurilor putem să vorbim?"
strategii de reducere a deșeurilor putem să vorbim?"
Valeriu Andreiciuc
Antreprenor
Cu toate acestea, fabrica de producere a humusului continuă să se dezvolte, iar numărul viermilor a crescut de peste trei ori.
„În majoritatea țărilor unde are lor reutilizarea sau reciclarea deșeurilor, statul se implică și ajută, dar acesta nu este și cazul Moldovei", susține Radion Paci, partenerul de afaceri al lui Andreiciuc.
Din humusul obținut, el produce un concentrat de vitamine pentru plante. Antreprenorii consideră că în pofida faptului că statul nu „pare pregătit" pentru managementul deșeurilor, oamenii sunt tot mai bine informați și conștienți de impactul lor asupra mediului. „Acum este timpul ca și statul să învețe să dirijeze corect deșeurile și să aprecieze eforturile oamenilor", adaugă Radion Paci.
„În majoritatea țărilor unde are lor reutilizarea sau reciclarea deșeurilor, statul se implică și ajută, dar acesta nu este și cazul Moldovei", susține Radion Paci, partenerul de afaceri al lui Andreiciuc.
Din humusul obținut, el produce un concentrat de vitamine pentru plante. Antreprenorii consideră că în pofida faptului că statul nu „pare pregătit" pentru managementul deșeurilor, oamenii sunt tot mai bine informați și conștienți de impactul lor asupra mediului. „Acum este timpul ca și statul să învețe să dirijeze corect deșeurile și să aprecieze eforturile oamenilor", adaugă Radion Paci.
În Republica Moldova sunt autorizați 36 de operatori specializați în domeniu colectării și reciclării deșeurilor. Reciclarea este elementul de bază din întregul lanț al managementului deșeurilor, ce are avantaje economice și ecologice. De acest lucru sunt convinși membrii familiei Balica, care dețin fabrica ABS Recycling. Întreprinderea se ocupă de sortarea deșeurilor colectate de pe teritoriul mun. Chișinău, iar în Peresecina au deschis o fabrică de prelucrare a plasticului. Cea din urmă colectează sticle şi alte materiale din masă plastică din tomberoanele instalate în toate sectoarele oraşului Chişinău. Timp de o lună, întreprinderea poate prelucra până la 180t de deşeuri din masă plastică, iar materia obţinută este exportată în mai multe țări din Uniunea Europeană.
„Orice produs este un deșeu, până la urmă. Tot ce mâncăm, purtăm, cumpărăm - este un deșeu. Respectiv, ar fi bine să participăm la reintroducerea plasticului în sistemul de plastic. Din el să se creeze alt plastic și același lucru să facem cu celelalte materiale reciclabile".
Irina Balica
managera fabricii ABS Recycling
ÎM Regia „Autosalubritate” aduce zilnic la fabrica de sortare 500t de deșeuri mixte, colectate din tot mun. Chișinău. După ce gunoiul este sortat în mai multe categorii, deșeurile ce nu pot fi reciclate sunt duse la Țânțăreni pentru a fi îngropate. „40% din deșeul pe care-l recepționăm: fracția textilă și cea organică este îngropată la Țânțăreni pentru că, până la acest moment, incinerarea și valorificarea deșeurilor nereciclabile era interzisă”, menționează tânăra.
Peste câteva zile după interviu, la 15 august, Parlamentul a aprobat în a doua lectură proiectul de lege privind permisiunea incinerării și co-incinerării unor deșeuri pe teritoriul Moldovei.
„Această completare a proiectului este necesară, pentru a valorifica deșeurile ce nu pot fi reciclate sau reutilizate. Însă, pe lângă asta guvernul trebuie să implementeze un șir de activități ce țin de colectarea selectivă a deșeurilor, reutilizarea, reciclarea. În caz contrar, sistemul integrat nu va fi unul funcțional".
Eugen Camenscic
activist ecologic
75% dintre incineratoare sunt în Germania, Suedia, Franța, Italia, Mare Britanie și Olanda.
Practica țărilor europene demonstrează că, prin incinerarea deșeurilor mixte, s-ar putea obține energie termică și energie electrică, ceea ce ar duce la reducerea consumului de gaz și emisiile de carbon. Însă, pentru aceasta este nevoie ca incineratoarele să fie construite cu respectarea tuturor normelor. Atunci ea nu ar reprezinta vreun pericol pentru sănătate.
Experții afirmă că energia produsă de astfel de stații poate asigura cu căldură câteva grădinițe și școli, economisind din bugetul statului, bani ce pot fi folosiți în alte scopuri.
Experții afirmă că energia produsă de astfel de stații poate asigura cu căldură câteva grădinițe și școli, economisind din bugetul statului, bani ce pot fi folosiți în alte scopuri.
Este nevoie de o fabrică de compostare, unde să fie dusă fracția organică și produsele biodegradabile care acum, treptat, vin să le înlocuiască pe cele din plastic. „În zădar ai trecut de la pungile de plastic la cele biodegradabile, dacă ele sunt amestecate cu tot felul de deșeuri și nu li se asigură condițiile necesare pentru compostare”, remarcă Irina Balica.
Conform datelor ONU, anual în Europa sunt aruncate în jur de 100 de milioane de tone de produse alimentare care, dacă nu sunt compostate, ajung să fie îngropate și „contribuie” la producerea levigatului, un lichid care poluează solul și apa.
Explore our features
Ce soluții au găsit alții pentru probleme similare?
1
Grădini urbane
În Germania sunt mai multe fabrici de compostare, precum și unele grădini urbane comunitare unde deșeurile vegetale aduse de oameni sunt transformate în compost, iar ulterior, sunt folosite ca îngrășăminte pentru creșterea plantelor și legumelor în aceste grădini urbane.
2
Stimulare financiară
Un exemplu este și Elveția, unde 43% din deșeurile menajere sunt reciclate - sticlă, metal, carton, hârtie. Fiecare cetățean primește un stimulent financiar pentru a-și sorta gunoiul, iar ceea ce nu se reciclează trebuie aruncat în saci albi speciali, care costă circa 1,5 euro bucata. Astfel, cu cât sortați mai bine gunoiul, cu atât aveți nevoie mai puțin de astfel de pachete și cu atât veți plăti mai puțin.
3
Control riguros și amenzi usturătoare
Tot în Elveția există un serviciu care controlează eliberarea ilegală a acestor pungi. Dacă în recipient se găsește o pungă de gunoi neplătită, acest serviciu va încerca să-l găsească pe cel care a aruncat-o. Pentru prima dată, vinovatul va fi atenționat, iar dacă va repeta acțiunea, atunci el va fi amendat. Restul 57% din gunoiul menajer este ars, iar energia primită de la incinerarea deșeurilor este folosită pentru încălzirea caselor.
4
Campanie informațională constantă
Pentru dezvoltarea culturii de sortare a gunoiului, oamenii, inclusiv școlarii merg în excursii la fabrică, unde pot vedea cât de mult se depune eforturi pentru a scăpa de gunoiul pe care îl facem și cât de important este să aruncăm gunoiul separat. Gunoiul care nu se încadrează în containerele stradale și nici pentru compostare poate fi adus la punctul de sortare. 160 de kilograme de gunoi pe an sunt gratuite, iar restul vor fi plătite.
5
Sortarea gunoiului în umed și uscat
Țara vecină, România, de cele mai multe ori sortează gunoiul în două fracții: umed și uscat. Asta se face pentru a evita „contaminarea" gunoiului ce poate fi reciclat sau refolosit.
6
Reciclarea în defavoarea incinerării
Practica Uniunii Europene pune în capul mesei reîntoarcerii deșeurilor în uz industrial prin reciclarea acestora și doar o mică parte este arsă. Se mizează mult pe reciclare. De asemenea, se promovează necesitatea reducerii poligoanelor. Se crede că, deși poligoanele ne scapă de gunoi, de facto ele sunt un focar de infecție pe suprafețe foarte mari. De aceea, în UE s-a ajuns la o soluție mixtă: poligon, compostare, reciclare, reutilizare, incinerare. Și aceasta contribuie la dezvoltarea economică.
În întreaga lume se caută soluții pentru reducerea deșeurilor. Unele țări reușesc mai bine, altele mai puțin. Soluția la care au ajuns majoritatea țărilor dezvoltate este de a responsabiliza oamenii și de a-i face să reducă din producerea deșeurilor.
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri trebuie să cumpărăm produsele de care avem nevoie, să le folosim rațional, să sortăm corect deșeurile și să găsim alternative prietenoase cu mediul: să folosim butelii din sticlă, pungi de plasă sau bumbac și să cumpărăm doar cât avem nevoie.
Pentru a reduce cantitatea de deșeuri trebuie să cumpărăm produsele de care avem nevoie, să le folosim rațional, să sortăm corect deșeurile și să găsim alternative prietenoase cu mediul: să folosim butelii din sticlă, pungi de plasă sau bumbac și să cumpărăm doar cât avem nevoie.
