Cetățean al lumii

Luptă împotriva schimbărilor climatice. Este interesat de energia durabilă. Face parte din mișcarea Occupy Guguță și protestează împotriva nedreptăților. Părinții lui sunt bulgari, cetățeni ai R. Moldova, însă el se consideră cetățean al lumii. Eugen Camenscic are 31 de ani și se gândește mai puțin la el, și mai mult la ce poate face ca societatea să fie mai bună.

Eugen Camenscic are părul de un negru rece și strălucitor. Pielea feței albicioasă și barba deasă îi accentuează ochii negri mășcați și rotunzi. Stă cu chirie în centrul Chișinăului ca să ajungă mai repede cu bicicleta oriunde are nevoie, pentru că vrea să protejeze mediul. Nu-și dorește mașină.

Tânărul și-a făcut studiile în energetică la o universitate din Chișinău. Ulterior, a fost angajat la o companie din Taraclia unde era responsabil de proiectele legate de energetică. Experiența acumulată l-a propulsat spre noi posibilități. A avut vizite de studiu în Polonia, România, Turcia și a văzut cum este gestionat gunoiul. A obținut o bursă la universitatea din Cardiff, Marea Britanie. Interacțiunea cu aceste țări i-au schimbat viziunea despre ce înseamnă infrastructură și condiții pentru oameni.

„Mă irită drumurile noastre proaste. Din această cauză, eu locuiesc în Chișinău. Aici este minimul necesar pentru mine. Am locuit în Taraclia, însă după ce m-am întors din Marea Britanie, nu am mai putut să revin în oraș. Am fost un alt om”, spune Eugen, oarecum împăcat cu această situație.

Una dintre destinațiile lui săptămânale este Facultatea de Energetică a Universității Tehnice din Moldova. Acolo, în fiecare seară de marți, Eugen se întâlnește cu alți tineri interesați în energetică și analizează proiectele pe care le realizează în domeniu. Cel mai important lucru pe care îl face tânărul, potrivit lui, este să educe spiritul și capacitățile tinerilor pentru transformarea sistemului energetic în unul durabil. „Sistemul energetic nu este numai partea tehnică. Depinde foarte mult de oameni. Și dacă avem oameni care sunt capabili să implementeze proiecte în energie durabilă, atunci noi cu siguranță vom progresa”, comentează Camenscic.

Aproximativ același lucru îl face și la Occupy Guguță: învață oamenii să-și dezvolte spiritul civic. „Dacă oamenii nu se implică, în țară nu se schimbă nimic”, este convins el. „Dacă cetățenii nu cer de la guvernul care trebuie să facă, cel din urmă se relaxează”. În mișcare a ajuns la începutul verii 2018 atunci când mandatul primarului ales nu a fost validat, pentru că voia să-și exprime nemulțumirea.

Nici bulgar, nici rus, nici moldovean

Părinții lui Eugen Camenscic sunt bulgari de la sudul Moldovei. În copilărie a locuit în satul Alexanderfeld, Cahul unde locuiesc oameni de 16 naționalități, așa cum spune Eugen. Limba de comunicare era rusă, cauză pentru care astăzi înțelege limba bulgară, însă nu o poate vorbi. Cu toate acestea, Eugen nu se simte nici bulgar, nici rus, nici moldovean, ci cetățean al lumii.

„Această abordare este cea mai potrivită pentru secolul XXI. Granițele trebuie șterse, nu trebuie să existe componenta de națiune, pentru că creează frustrări și neînțelegeri. Dar noi avem alte probleme cum ar fi schimbările climatice, sărăcia, inegalitatea”, crede tânărul. Totuși, îi pare rău că nu cunoaște limba bulgară, întrucât ar fi știut patru limbi.

Eugen și mama lui se întâlnesc rareori. Fie Eugen se duce în Taraclia sau mama îl vizitează când are drum la Chișinău. De data asta, Irina a avut câteva seminare la Chișinău, ocazie pentru a se vedea cu fiul ei. Cei doi s-au întâlnit la un spațiu de co-working unde Eugen lucrează la diverse proiecte.

Irina Camenscic este bulgară în proporție de 50%. Mama ei este rusoaică, iar tatăl ei este bulgar. În comparație cu fiul ei, Irina are un singur job căruia îi dedică opt ore din zi. Irina mai spune că Moldova este o țară democratică, pentru că se dezvoltă și oamenii se pot exprima liber. Cât timp Irina povestește despre ce a fost în Uniunea Sovietică și ce este astăzi, Eugen, fiul ei, schițează niște zâmbete, chiar dacă nu este de acord cu ceea ce spune mama lui.

„Tineretul nu acceptă Uniunea Sovietică. Spune că în perioada sovietică pe noi ne persecutau, nu ne lăsau să ne exprimăm opinia. Dar eu cred că asta nu este așa. Înțeleg intențiile lui, scopurile lui, viziunile lui asupra viitorului R. Moldova și asupra vieții lui. Este viața lui, el trebuie singur să-și creeze condiții”, spune Eugenia, făcând referire și la faptul că ei au opinii diferite față de politica din R. Moldova.

Fiul este susținător al Partidului Acțiune și Solidaritate, dar mama susține Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Când vine vorba de politică, discuția, de fiecare dată, se înfierbântă.

– Apropo, noi tot am putea fi viitori politicieni, de ce nu?!, spune Eugen.

-Voi, politicieni? Voi trebuie să învățați și să învățați, îi recomandă Irina.

– Dacă Eugen va candida, dvs. o să-l alegeți pe Dodon sau pe Eugen?

– Dodon, exclamă mama lui Eugen.

– Mulțumesc pentru încredere, spune fiul ei și râde uimit de răspuns.

Oricât de diferiți ar fi și orice preferințe ar avea ei, Eugen se împacă foarte bine cu mama lui. Ceea ce îi unește pe ei este dragostea și familia. Își cunosc limitele și nu le depășesc, iar în cazul lor, politica nu este cel mai important lucru.

Acest material a fost susținut de OPEN Media Hub cu fonduri oferite de Uniunea Europeană, este responsabilitatea exclusivă a Moldova.org și nu reflectă neapărat viziunea UE.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.