„La care referendum? Cu ce ocazie?”; „Votezi, nu votezi, nu are nicio importanță”; „Nu cunosc despre referendum, fiindcă nu-i scris nicăieri”. Ca să nu vă regăsiți în poziția celor de mai sus, Moldova.org îți spune cum a apărut această inițiativă, cine a scris proiectul de hotărâre, în cât timp s-a adoptat, ce spun partidele politice și alte detalii pe care trebuie să le știi înainte de a ajunge în cabina de vot.

Pe 24 februarie, odată cu alegerile parlamentare, se va desfășura și un referendum consultativ. Subiectele care se propun spre dezbatere sunt reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și revocarea parlamentarilor la dorința poporului în cazul în care primii nu-și îndeplinesc corespunzător obligațiile.

https://www.facebook.com/moldova.org/videos/2178986152430545/

INIȚIATIVA

Ideea de reducere a numărului deputaților a prins contur în 2017, când președintele Igor Dodon a propus un referendum cu mai multe întrebări, printre care se regăsea și aceasta. Totuși, majoritatea parlamentară nu a dat curs inițiativei președintelui.

Pe 8 noiembrie 2018, Art. 156 din Codul Electoral suferă modificări „minore” care permit organizarea în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale și locale generale. Patru ani în urmă, inițiativa PLDM și PLR de a organiza referendumul în aceeași zi cu scrutinul parlamentar a primit aviz negativ din partea Curții Constituționale.

Peste cinci zile de la modificările în Codul Electoral, de parcă ideea nu a mai fost lansată recent, iar contextul este unul nou, președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, propune și el un referendum în cadrul unui briefing de presă. „Reducerea numărul de deputați ar genera o optimizare a parlamentului”, spunea el atunci.

Peste 16 zile proiectul este înregistrat în parlament. Proiectul hotărârii privind desfășurarea referendumului republican este semnat de 33 deputați din cei 40 din fracțiunea PDM și doi neafiliați – foștii liberali Dârda și Ogor. În aceeași zi, proiectul se examinează de comisiile din cadrul Parlamentului, iar pe 30 noiembrie 2018, proiectul este dezbătut și votat de 53 de deputați.

Pe 7 decembrie, pentru trei săptămâni de la briefingul „săptămânal” al PDM, proiectul intră în vigoare, fiind publicat în Monitorul Oficial al RM.

VIZIUNEA „ACUM”

Blocul electoral „ACUM” consideră referendumul ilegal și nu va participa la el. Potrivit Maiei Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, referendumul are scopul de a distrage atenția oamenilor de la principalele problemele ale țării care ar fi guvernarea proastă, corupția, sărăcia, lipsa locurilor de muncă, migrația, furtul miliardului, izolarea pe plan internațional a Republicii Moldova.

„Este foarte clar că exponenții regimului nu se simt confortabil nici în condițiile sistemului mixt, fiindcă lumea îi disprețuiește pentru tot răul pe care l-au făcut acestei țări, pentru frica care au impus-o în societate și pentru minciunile cu care îi tratează pe toți.”

VIZIUNEA PCRM

Despre confuzia în rândul cetățenilor vorbește și Inna Șupac, deputată a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Partidul s-a înregistrat ca participant la referendumul consultativ cu opțiunea „contra”. Și, ca cetățenii să nu fie debusolați, partidul îi îndeamnă să boicoteze referendumul prin refuzul de a lua cele două buletine de vot pentru referendum. Ca referendumul să fie validat, este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegătorii înscriși în listele electorale.

Politiciana consideră că miza adevărată a PDM este eficientizarea cheltuielilor partidului și președintelui lui.

„Acum sunt 101 deputați și pentru a adopta vreo lege, decizie, trebuie să voteze „pentru” cel puțin 51 de deputați. Este o anumită cheltuială de bani pentru atragerea acestei majorități. Dar în cazul în care vom fi numai 61 de deputați, această majoritate va constitui 31.”

De asemenea, Inna Șupac atenționează asupra faptului că deputații din opoziție ar putea fi în pericol dacă prevederea prin care ei vor fi demiși la dorința poporului va fi realizată. „E scris că vor fi revocați deputații care nu-și îndeplinesc corespunzător funcțiile. Corespunzător cu ce? Cine vor fi judecătorii? Dacă nu este corespunzător cu indicațiile domnului Plahotniuc și PDM?”, se întreabă Inna Șupac, ajungând la concluzia că deputații din opoziție, inclusiv PCRM, ar putea fi primii care vor fi judecați și li se vor retrage mandatele, pentru că nu ar fi comozi pentru guvernare.

Raportul nr. 1 al Misiunii de Observare a Alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 realizat de Promo-LEX

VIZIUNEA PSRM

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova nu susține referendumul din câteva motive. Unul dintre ele ar fi că inițiativa a fost furată de la socialiști și trunchiată. Ion Ceban spune că democrații au furat inițiativa, însă au ignorat prevederea despre interzicerea trecerii deputaților dintr-un partid în altul. Un alt motiv ar fi că acest referendum nu are impact legal.

„Asta este un fel de foaie verde, un populism clasic care urmează să fie realizat ca un supliment, ca o campanie paralelă pentru a beneficia de timp de antenă în campania electorală.”

Cu toate acestea, Ion Ceban este de acord cu reducerea numărului de deputați, așa cum a propus președintele Dodon: de la 101 la 71. „Cu regret, aceste guvernări care s-au perindat una după alta au fugărit cetățenii peste hotare. Cei care pleacă sunt oameni tineri, apți de muncă, oameni pentru care statul a cheltuit bani, dar nu poate să le ofere oportunitatea de valorificare. Dacă la independență am avut 4,5 milioane de oameni, dar azi dacă tragem la 3 milioane, fără Transnistria. Asta este partea cea mai gravă. Când erau peste 4 milioane de oameni, aveam 101 deputați. De ce ar fi nevoie să-i păstrăm în asemenea conjunctură?”.

În cele mai multe țări din Europa, cu numărul populației apropiat de numărul populației RM, sunt peste o sută de parlamentari.

VIZIUNEA PDM

Unul dintre autorii proiectului de hotărâre privind desfășurarea referendumului republican este Sergiu Sîrbu, vicepreședinte al PDM. El se arată convins că, dacă oamenii vor cere reducerea numărului de deputați și revocarea acestora, va fi schimbată și Constituția pentru ca aceste două prevederi să fie legale.

Astfel, dacă numărul deputaților nu va fi modificat, planul democraților este să fie revocați doar cei aleși pe circumscripțiile uninominale. Această structură, potrivit democratului Sîrbu, va asigura un amestec eficient dintre deputați care se vor afla mai mult „în teritoriu” și alții care se vor ocupa cu politici publice. Dacă va avea loc reducerea numărului de parlamentari, cele 51 de circumscripții ar putea fi restructurate în 61, eliminând circumscripția națională. În acest caz, toți cei 61 vor putea fi demiși la dorința poporului.

„Ce folos că am avut 101 și mai mult de jumătate dintre ei dormeau câte patru ani și nici legi nu făceau și nici în teritoriu nu se duceau? Măcar în teritoriu să mai meargă și să vadă problemele oamenilor, să lobeze problemele lor la nivel central.”

Democratul nu-și face griji pentru ce spun oponenții politici, or ei nu ar avea agendă politică, promisiuni, propuneri și le rămâne să critice. „Noi le-am luat din față o idee foarte bună și ei au rămas cu buza umflată. Anterior, și socialiștii, și Năstase au promovat reducerea numărului de deputați, dar acum ei sunt împotrivă. Stranie abordare, inconsecvență totală, probabil că există o frustrare că noi le-am propus o idee populară cetățenilor. Da, ea este populară, noi o promovăm și lor nu le convine că noi avem un avantaj din această idee. Nu este vina noastră că ei au dormit și nu au făcut nimic pentru a promova această idee”.

VIZIUNEA PL

Nici Partidul Liberal nu susține referendumul. Potrivit președintelui liberalilor, Dorin Chirtoacă, adoptarea proiectului de hotărâre de majoritatea parlamentară privind desfășurarea unui referendum consultativ odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie, în ultima ședință a legislativului, a „fost făcută pe sub masă, sub forma unui amendament ascuns”.

„Aceasta denotă obsesia vădită a lui V. Plahotniuc pentru a concentra și menține și mai mult puterea în mâinile sale, cu o majoritate parlamentară comodă și cât mai docilă.”

Potrivit PL-ului, revocarea deputaților ar fi îndreptată împotriva opoziției din viitorul parlament, pentru a o elimina abuziv în caz de necesitate.„PD se va spăla pe mâini prin argumentul că „așa a dorit poporul”, pe când deputații PD și PSRM vor fi protejați de orice tentativă de demitere”.

POLITOLOGUL

Includerea pe agenda publică a referendumului consultativ privind reducerea numărului deputaților în parlament și de retragere a acestora constituie un pas politic cu scop electoral. Este opinia politologului, cercetătorului la Institutul de Științe Politice, Universitatea Justus-Liebig din Germania.

„O altă necesitate în referendum poate fi considerată posibilitatea celor care îl promovează să creeze senzația de loialitate față de demersurile alegătorilor. În acest fel, se dorește convertirea nemulțumirii cetățenilor față de parlament în beneficiu electoral și respect mai multe voturi.”

Potrivit politologului, reducerea componenței parlamentului ar putea alcătui o necesitate pentru a optimiza cheltuielile publice, dar numai în paralel cu reforme structurale serioase. „Nici diminuarea populației nu poate servi ca argument convingător, deoarece alte țări probleme demografice, precum Estonia, nu caută soluția în reducerea numărului deputaților. Pe de altă parte, activitatea parlamentului moldovenesc trebuie îmbunătățită, transparența modului cum sunt adoptate legile trebuie sporită, emigrația post-electorală a deputaților poate fi interzisă etc. Deci pot fi elaborate măsuri pentru a eficientiza funcționarea parlamentului, dar problema reală se află în partidele politice care populează forul legislativ. Corupția și alte practici negative din interiorul acestora se răsfrâng asupra imaginii și respectiv performanței întregului legislativ”.

Costul referendumului este de 10 milione 162 mii de lei.