O fundație europeană este acuzată de implicare în treburile interne ale Republicii Moldova, iar două partide de opoziție riscă să fie penalizate sau chiar excluse din alegerile parlamentare din februarie anul viitor. În ultima perioadă, spațiul public din țara noastră a fost inundat de diverse informații contradictorii referitoare la acest subiect. Pentru a face un pic de lumină asupra acestui caz, Moldova.org va încerca să vină cu precizări și concluzii pertinente.

În octombrie 2016, presa afiliată politic a publicat și promovat un documentar video cu titlul „Avocata Diavolului”, în care Ana Ursachi, avocata mai multor lideri politici de opoziție și activiști, este acuzată de săvârșirea, în anul 1997, a unui omor.

Fostul soț al acesteia, Ruslan Moiseev a fost condamnat la 18 ani de închisoare în acest caz şi deja și-a ispășit pedeapsa. Ursachi a fost achitată din lipsă de probe care i-ar dovedi vinovăția. 

Chiar dacă, potrivit articolului 287 al Codul de Procedură Penală, aliniatul 4, „urmărirea penală poate fi reluată nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi penale”, în octombrie 2016, procurorii au cerut repornirea urmăririi penale pe numele Anei Ursachi în cazul închis în 1997 – deci, la 19 ani distanță. Procurorii justifică această încălcare prin gravitatea cazului, care le-ar permite anumite abateri, inclusiv în cazul perchezițiilor efectuate la domiciliul Anei Ursachi fără prezența acesteia și a avocatului său. Dat fiind faptul că avocata a apărat în judecată politicieni și oameni de afaceri, oponenți ai lui Vladimir Plahotniuc precum Grigore Petrenco, Alexandru Machedon, Domnica Manole, Ion Butmalai, Renato Usatii, Veaceslav Platon, Viorel Țopa și alții, apar suspiciuni că acest caz ar fi o comandă politică.

Aici intră pe arena publică a Republicii Moldova fundația „Open Dialog” sau „Dialog Deschis”,  care califică acest caz ca fiind un abuz al puterii, o răfuială politică față de oponenți.

Fundația „Dialog Deschis”

a fost înființată în Polonia, în 2009, la inițiativa Ludmilei Kozlovska, actuala președintă a Fundației. Obiectivele statutare ale Fundației includ protejarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în spațiul post-sovietic.

Pentru atingerea acestora, Fundația organizează misiuni de observare, monitorizează alegerile și situația drepturilor omului în spațiul post-sovietic. Pe baza acestor activități, Fundația creează rapoarte și le distribuie în instituțiile Uniunii Europene, OSCE și alte organizații internaționale, ministerele de externe și parlamentele din țările UE, centrele analitice și mass-media.

Sursa: odfoundation.eu

 

La sfârșitul lunii august curent, în presa moldovenească apare informația că fundația „Dialog Deschis” ar fi finanțat deplasarea liderilor PAS și DA în Bruxelles, la o conferință dedicată drepturilor omului și situației politice din Republica Moldova. Ca dovadă, sunt prezentate poze de la eveniment și invitația în format electronic, adresată președintei Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, președintelui Partidului Politic Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, jurnalistei Natalia Morari, avocatei Ana Ursachi și omului de afaceri Alexandru Machedon. Invitația a venit din partea fundației „Dialog Deschis”, precum și a eurodeputaților Anna Fotyga, Ramona Nicole Mănescu, Renate Weber și Rebecca Harms. Invitația a fost semnată de Ludmila Kozlovska, președinta fundației „Dialog Deschis”.

În ziua de 4 octombrie a acestui an, Parlamentul Republicii Moldova a constituit o Comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de imixtiune a Fundației „Dialog Deschis” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova, precum și circumstanțele finanțării unor partide politice.

„Sunt implicații ale acestui ONG cu anumite persoane cu reputație dubioasă, care finanțează aceste organizații. Acești bani ulterior ajung la organizațiile politice din Republica Moldova, cu care sunt cumpărate bilete de avion, achitată cazarea la hotel, mâncarea în restaurante...”
Sergiu Sîrbu
deputat PD

În același timp, Maia Sandu și Ludmila Kozlovsca confirmă că vizita lor a fost finanțată de fundația „Dialog Deschis”.

„Cei de la „Open Dialog” au finanțat deplasarea mea acolo și a celorlalți invitați din Republica Moldova. Am participat și la alte evenimente. Mai mult decât atât, reprezentanți ai Partidului Democrat au participat la evenimente organizate de diferite fundații străine. Niciodată acest lucru nu a fost interpretat ca încălcare.”
Maia Sandu
Președinta PAS
„E o practică absolut normală. Noi, ca organizație care apără drepturile omului, avem dreptul să invităm orice vorbitor.
Noi invităm uneori chiar reprezentanți ai guvernării, tocmai pentru ca să asigurăm un dialog între reprezentanții opoziției, societatea civilă și guvernare.”
Lyudmila Kozlovska
Președinta „Open Dialog”

Totuși, Legea privind partidele politice este categorică la acest subiect. Articolul 26, alineatul 6, litera „g” a legii nr. 294 din 21 decembrie 2007, privind partidele politice spune că:

„Se interzice finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, inclusiv organizațiile politice internaționale”.

În acest sens, Asociația „Promo-LEX” a venit cu o notă informativă privind Hotărârea Parlamentului cu privire la constituirea Comisei de anchetă, în care recomandă ca deplasările în străinătate să fie exceptate de la interdicția finanțării, or acest tip de finanțare nu pune în condiții de concurență inechitabilă celelalte partide politice, nu aduce interferență independenței și transparenței și nu poate fi obiect de corupție.

„Din punctul nostru de vedere, interdicția absolută care există în legislația Republicii Moldova este prea restrictivă și, în acest fel, ea limitează activitatea partidelor politice. Am să aduc exemple simple. Noi avem partide care fac parte din organizații internaționale partinice: Partidul Popular European, Internaționala Socialistă etc. Și atunci când aceste organizații internaționale politice finanțează, spre exemplu, participarea unui membru al partidului din Republica Moldova la un eveniment internațional, de exemplu, conferința anuală, dar achită ei cheltuielile de transport, cazare, diurnă, etc. Asta, într-un fel, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, este o ilegalitate, pentru că este o finanțare din exterior, indirectă a partidului politic. Delegatul merge în scop politic acolo, să reprezinte partidul său. Același lucru poate fi aplicat diferitor fundații și organizații necomerciale.”
Pavel Postică
Directorul Programului „Monitorizarea Proceselor Democratice” din cadrul Promo-LEX

De rând cu experții Promo-LEX, și opoziția parlamentară a criticat caracterul tendențios și acuzativ al Comisiei de anchetă. Aceștia acuză autorii proiectului de lipsă de imparțialitate și corectitudine.

„Ceea ce nu spuneți dvs. este că asta este o acțiune îndreptată împotriva opoziției. Foarte simplu numiți asta!”
Vadim Pistrinciuc
deputat PLDM
„Domnul Sîrbu a încercat să vină cu concluziile Comisiei, chiar dacă această Comisie nu este creată.”
Tudor Deliu
deputat PLDM

Pe lângă finanțarea deplasării liderilor de opoziție la conferința din Bruxelles, în Parlament s-a vorbit și despre o finanțare mai largă a Partidelor de opoziție din Republica Moldova de către fundația „Dialog Deschis”.

„Este un fals!
PAS se finanțează legal, iar legea spune că toate sursele de finanțare trebuie să fie din interiorul țării.
PAS nu a primit niciodată niciun bănuț de la această fundație.”
Maia Sandu
președinta PAS

Toate rapoartele financiare ale Partidului Acțiune și Solidaritate sunt publicate pe site-ul partidului și al Comisiei Electorale Centrale. Astfel, în acestea nu figurează nicio finanțare din afara țării, ceea ce exclude și fundația „Dialog Deschis”.

Totuși Pavel Postică, Directorul Programului „Monitorizarea Proceselor Democratice” din cadrul Promo-LEX susține că nu a constatat cazuri în care vreun partid politic din Republica Moldova ar declara oficial absolut toate veniturile.

„Noi am atestat la foarte multe partide.
În primul rând, Partidul Șor, Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova…
Ei sunt cu cele mai multe cheltuieli nedeclarate. De la cheltuieli de transport, cheltuieli de telecomunicații, cheltuieli pentru deplasări peste hotare, cheltuieli pentru organizarea evenimentelor publice, etc. Și alte partide, inclusiv Platforma Demnitate și Adevăr, partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Comuniștilor, Liberal, Partidul Nostru… La fel am atestat cheltuieli care nu sunt declarate. Nu există vreun partid care să fi declarat onest absolut toate cheltuielile. Noi nu avem astfel de constatări.”
Pavel Postică
Directorul Programului „Monitorizarea Proceselor Democratice” din cadrul Promo-LEX
„Edelweiss, care este a președintelui Partidului Democrat, „Din suflet” – altă fundație... Mai sunt o sumedenie... Sau magazinele sociale ale Partidului Politic, sunt grave derapaje, grave încălcări. Aceasta este logica pe care nu o înțeleg.”
Iurie Țap
deputat PLDM
„Ați vorbit despre finanțarea ilegală a partidelor politice, despre oligarhi, ați amintit furtul miliardului, bani străini, bani dubioși, Mesia din Republica Moldova și îmi face impresia că ați vorbit despre colegul dvs. din Orhei. Or, când vorbim despre finanțarea ilegală a partidelor politice, au mai fost propuneri în acest sens, iar dvs. de fiecare dată le-ați respins.”
Roman Boțan
deputat PL

În presa internațională, însă, fundația „Dialog Deschis” este deseori acuzată că ar fi defapt o organizație de lobby, care contra unui onorariu „spală imaginea unor persoane dubioase”.  După ce fundația a promovat, în structurile europene, acțiuni punitive la adresa guvernării Republicii Moldova, iar mai nou și sancțiuni personale la adresa lui Vladimir Plahotniuc, aceste acuzații au devenit frecvente și în spațiul media din țara noastră. Acestea sunt susținute și de majoritatea parlamentară.

„Atunci când vorbim despre „Open Dialog” și vorbim despre oligarhul kazah care finanțează această organizație și a finanțat-o, Obliazov… Iaca asta e semn mare de întrebare. Și dacă tot vorbim că luptăm cu oligarhia, vrem să vedem cum luptăm cu oligarhia. Cu banii altui oligarh fugar?”
Andrian Candu
președintele Parlamentului Republicii Moldova

Mukhtar Ablyazov

Născut la 16 mai 1963, este un politician, om de afaceri și bancher kazah acuzat de gestionare defectuoasă a activelor bancare și de deturnare de fonduri în valoare de 6 miliarde de dolari în timp ce se afla în funcția de președinte al băncii BTA din Kazahstan. Această fraudă bancară este cunoscută ca cea mai mare fraudă financiară din istorie.

Mukhtar Ablyazov a fost fondatorul partidului „Alegerea Democrată a Kazahstanului (DCK), partid politic în opoziție față de președintele kazah Nursultan Nazarbaiev. Partidul a fost desființat în anul 2005.

În septembrie 2017, publicația „Financial Times” publica o investigație în care este descrisă pe larg activitatea oligarhului Obliazov. Acesta a fost unul din finanțatorii fideli ai regimului lui Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstanului din 1989. În 1998, Nazarbaiev îl numește pe Obliazov Ministru al Energeticii, Industriei și Comerțului în guvernul kazah. În timp, însă, Nazarbaev pretinde să-i fie cedat controlul nominal asupra a 50% din acțiunile băncii BTA, pretenție pe care Obliazov ar fi refuzat-o. Pe fondul conflictului iscat între cei doi, în octombrie 1999, Mukhtar Ablyazov este demis din funcția de ministru și este supus unei anchete pentru abuz în serviciu, delapidare de fonduri publice, tăinuirea proprietăților, falimentarea intenționată a unor întreprinderi și crearea unui grup criminal organizat.

În 2009, înțelegând că naționalizarea băncii sale este inevitabilă și fiind presat de dosarele penale din Kazahstan, Ucraina și Rusia, în care era vizat pentru escrocherii bancare și spălări de bani, bancherul Obliazov fuge din Moscova la Londra, unde primește statut de refugiat politic. Obliazov a luat cu el în Marea Britanie și aproximativ 6 miliarde de dolari din banca pe care o conducea. El pretinde că este jertfa unei răfuieli politice și că folosește trucuri financiare nu pentru a intra ilegal în posesia unor averi, ci pentru a le proteja de asemenea fraude.

În 2012, însă, Mukhtar Ablyazov a fost condamnat de către Curtea Supremă a Marii Britanii la 22 luni de închisoare pentru că ar fi mințit organele de anchetă referitor la amploarea averii sale, care include și un conac în valoare de 17 milioane de lire situat pe „The Bishops Avenue”, și pentru disprețul „serios și brutal” al curții în încercarea de a ascunde mai multe active în valoare de 34 milioane de lire sterline. În luna octombrie a acestui an, Marea Britanie a decis să retragă azilul acordat lui Mukhtar Ablyazov.

În octombrie 2010, și Judecătoria din orașul Tver, Rusia, a dispus punerea în arest preventiv a lui Ablyazov în cadrul urmăririi penale pe fapte de escrocherie în proporții  mari, abuz de încredere, falsificarea documentelor oficiale și organizarea unui grup criminal. Pe baza acestei decizii, în septembrie 2015, prim-ministrul Franței Manuel Valls semnează un decret prin care satisface cererea părții rusești de a-l extrăda pe Mukhtar Ablyazov în Federația Rusă. În decembrie 2016, însă, Consiliul de Stat al Franței anulează decretul prim-ministrului, motivând că cererea de extrădarea ar avea la bază motive politice, și impune statul francez să achite lui Ablyazov despăgubiri în valoare de 3 mii de euro.

Fundația „Dialog deschis” a venit în apărarea lui Obliazov, principalul oponent al președintelui kazah Nursultan Nazarbaev. Reprezentanții fundației îl califică pe Obliazov ca fiind victimă a unei răfuieli politice.

„Fundația „Dialog Deschis” recunoaște campania de discreditare, îndreptată împotriva lui Mukhtar Ablyazov, ca fiind o dovadă în plus că opoziția kazahă este persecutată. […] Acuzațiile false adresate disidentului politic, poartă un caracter politic, iar scopul lor este de a înlătura oponentul politic, Mukhtar Ablyazov”, scrie într-un comunicat de presă pe siteul fundației.

„Într-adevăr, Mukhtar Ablyazov este urmărit mulți ani de guvernul kazah și personal de președintele Nazarbaev, care e neschimbat de peste 30 de ani în Kazahstan. Pentru noi, Mukhtar Ablyazov e unul din sutele de victime ale răfuielii politice. A fost persecutată chiar și soția acestuia și fiica de șase ani, care în anul 2013, în Italia, au fost răpite din avionul privat de către diplomați ai ambasadei Kazahstanului. Anume din acest moment fundația noastră s-a implicat activ pentru protecția familiei lui Oblyazov. În rezultat, pe baza unei cereri de extrădare și căutare în Interpol din partea Rusiei și Ucrainei, pe care o calificăm ca fiind politică și inspirată de oficiali din Kazahstan, Mukhtar Oblyazov a făcut închisoare timp de trei ani și jumătate.”
Ludmila Kozlovska
președinta fundației „Dialog Deschis”

Oponenții fundației „Dialog Deschis” insinuează faptul că aceasta ar fi primit onorarii considerabile din partea lui Obliazov pentru „serviciile de lobby” prestate. Președinta fundației, Ludmila Kozlovska, răspunde ironic la aceste insinuări…

 

„Nu suntem împotrivă să fim finanțați. În momentul în care asta se va întâmpla, indiferent dacă ne va susține Soros sau Obliazov, noi nu ne vom împotrivi. Dar, din păcate, asta încă nu s-a întâmplat.”

Conform rapoartelor financiare ale fundației, numele „Obliazov” nu figurează în lista de donatori. Totuși, în perioada anilor 2013-2016, Ludmila Kozlovska a donat propriei fundații peste 33.800 zloți, echivalentul a aproximativ 7.900 de euro conform cursului actual. Soțul său Bartosz Kramek a contribuit cu peste 315 mii zloți sau aproximativ 73 mii de euro. Frații lui Bartosz, Paweł și Mateusz, au donat împreună 40 de mii zloți timp de trei ani sau echivalentul a aproximativ 9.300 de euro. Cel mai mult a contribuit Petro Kozlovski, cu mai mult de 1,5 milioane zloți, echivalentul a aproximativ 350.000 de euro conform cursului actual. 

Petro Kozlovski, fratele Ludmilei Kozlovska, este un om de afaceri ucrainean din Sevastopol. În prezent locuiește în Statele Unite ale Americii. A deținut complexul industrial „Mayak”, precum și alte companii care operează în Sevastopol și Crimeea. Petro Kozlovski desfășoară de asemenea activități în domeniul telecomunicațiilor. Din 2004, a fost implicat în susținerea Revoluției Portocalii și a altor inițiative ucrainene în Crimeea. La fel ca și alte afaceri ucrainene, în anul 2014, afacerile lui Petro Kozlovski au fost preluate de autoritățile ruse de ocupație. Mass-media rusească din Crimeea îl acuză că ar fi susținătorul lui Stepan Bandera și partidul ucrainean Batkivșina.

Totuși, oponenții fundației „Dialog Deschis” fac aluzie la faptul că banii donați de membrii familiei Ludmilei Kozlovska, ar fi de fapt banii oligarhului kazah Obliazov. 

„Fratele meu e un om de afaceri. Niciodată nu a ascuns acest lucru. Banii au fost donați cu mult înainte de a ne implica în cazul „Obliazov”. Niciodată nu am ascuns asta. Totul este descris în rapoartele noastre, care sunt publicate de ani buni pe site-ul nostru. Toată această informație întotdeauna a fost disponibilă. Membrii familiei mele m-au susținut pentru că ei în primul rând au fost interesați să fie păstrată independența Ucrainei. Foarte mulți oameni de afaceri ne-au susținut în acea perioadă atât cât au putut, inclusiv și membrii familiei.
Ludmila Kozlovska
președinta fundației „Dialog Deschis”

Un alt donator „dubios” al fundației „Dialog Deschis”, conform raportului Comisiei Parlamentare, ar fi Veaceslav Platon. Dintr-o schemă confidențială din acest raport, care a ajuns totuși să fie făcută publică, reiese că un grup de companii, care aparțin lui Veaceslav Platon, au plătit fundației aproximativ 2 milioane de dolari. Sursa banilor ar fi laudromatul și frauda bancară.

„În ziua de azi, e ușor să tragi săgeți și să spui că unul are legătură cu altul.
Înțeleg că propagandei lui Plahotniuc îi convine să ne discrediteze,
dar nu poți merge împotriva dovezilor și nici să rescrii istoria.
Ei pot spune orice, dar noi avem contra-argumente foarte dure.”
Ludmila Kozlovska
președinta fundației „Dialog Deschis”

Într-adevăr, deocamdată, înafară de această schemă, nu a fost prezentată o factură, extras bancar, înregistrări video sau orice altă probă care ar confirma primirea banilor de către fundația „Dialog Deschis”. Schema, însă, a fost imediat distribuită de presa loială guvernării de la Chișinău, alături de alte acuzații grave, precum că Ludmila Kozlovska ar fi fost expulzată din Uniunea Europeană pentru legături cu serviciile speciale rusești.

„Am fost inclusă în lista neagră a sistemului informațional al zonei Schengen de către guvernarea din Polonia pentru activismul civic al soțului meu, care este cetățean al Poloniei și care a optat pentru apărarea Constituției și Statului de drept.”
Ludmila Kozlovska
președinta fundației „Dialog Deschis”

În vara anului precedent, Bartosz Kramek, soțul Ludmilei Kozlovska, semnează un text întitulat „Să se sfârșească statul. Să deconectăm guvernul”, referindu-se la guvernarea actuală din Polonia. Folosind un limbaj agresiv, el critică dur activitatea partidului „Lege și Justiție” din Polonia. Acest lucru a nemulțumit-o pe Ana Fotyga, deputată în Parlamentul European și una din eurodeputații care, împreună cu fundația „Dialog Deschis”, au organizat două luni mai devreme deplasarea „scandaloasă” a delegației moldovenești la Bruxelles. Astfel, drept răspuns, Ana Fotyga scrie o scrisoare critică la adresa fundației „Dialog Deschis”, fără să știe că, în mai puțin de un an, aceasta urma să fie folosită ca armă împotriva opoziției politice din Republica Moldova.

 

 

„Cu vădită neplăcere, am făcut cunoștință cu textul scandalos semnat de Bartosz Kramek, șeful consiliului Fundației Open Dialog, întitulat „Să se sfârșească statul: să deconectăm guvernul!”, promovat de fundația însăși. Tezele formulate, limbajul urii, dar, înainte de toate, îndemnul la acțiuni de destabilizare a statului, indică faptul că Open Dialog a încetat să mai fie o organizație neguvernamentală apolitică.

[…]

Ținând cont de conținutul, scopul și forma amintitului manifest dezgustător, vă rog să primiți asigurările mele că toate evenimentele și acțiunile în care va fi angajată, chiar și în mod neînsemnat, fundația „Open Dialog”, vor fi boicotate de mine. De asemenea, îi voi încuraja să facă la fel pe colegii mei din alte grupări politice, precum și pe partenerii internaționali.

Vă rog să considerați această scrisoare drept singura recomandare a activității Dumnevoastră din partea mea.”

Inițiatorii comisiei parlamentare de investigație din Republica Moldova au subliniat în repetate rânduri că fundația „Dialog Deschis” a fost criticată de instituțiile europene, iar OSCE ar fi chiar adoptat o rezoluție.

În acest sens, merită să accentuăm că, de fapt, este vorba despre un europarlamentar, și anume Ana Fotyga, care este și membră a grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și partidul „Lege și Justiție” din Polonia, criticat de Bartosz Kramek.

„Zilele trecute au fost discuții atât în cadrul Consiliului Europei, cât și în Adunarea Parlamentară a OSCE… Și această fundație este menționată în rapoartele respective.”
Andrian Candu
președintele Parlamentului Republicii Moldova
„La 21 septembrie 2018, în cadrul conferinței din Varșovia, OSCE a făcut apel comunității internaționale să fie acordată atenție sporită riscurilor legate de activitatea FOD. În cadrul evenimentului menționat a fost aprobată unanim o declarație în care se menționează că organizațiile precum FOD folosesc bani murdari…”
Igor Vremea
deputat PDM, președintele Comisiei Parlamentare de Anchetă în cazul „Open Dialog”

I-am rugat în scris pe Andrian Candu și Igor Vremea să ne precizeze despre care ședință a Consiliului Europei este vorba. Președintele Parlamentului ne-a sugerat să așteptăm publicarea raportului în care ar fi prezente aceste detalii. Deputatul Vremea, însă, nu ne-a răspuns până în prezent. Totuși, bănuim că deputații se referă la informațiile din articolul publicat pe portalul brussels-express.eu, cu titlul „Un controversat ONG din domeniul drepturilor omului, înregistrat la Bruxelles, este sub control”. Autorul articolului scrie că, în cadrul reuniunii OSCE, care a avut loc la Varșovia în perioada 10-21 septembrie, a avut loc o dezbatere privind „Cooperarea dintre guvern și societatea civilă în țările post-sovietice”, unde a fost analizată și criticată activitatea fundației „Dialog Deschis”. Acest articol a fost tradus și preluat de instituțiile media din Republica Moldova.

Pe pagina oficială a OSCE nu am găsit, însă, nicio informație referitoare la o așa-numită dezbatere în care s-ar fi votat „unanim” o rezoluție în cazul fundației „Dialog Deschis”. În schimb, am găsit declarațiile fundației, în care reprezentanții acesteia își exprimau îngrijorarea față de situația mass-media din Republica Moldova și a situației politice din țara noastră la general. În cadrul aceluiași eveniment OSCE invocat de deputații Partidului Democrat, fundația „Dialog Deschis” declara că „având în vedere pericolul în care se află democrația în Republica Moldova, OSCE ar trebui să se asigure că libertatea și pluralismul mass-mediei sunt garantate, luând măsuri concrete împotriva monopolizării mass-media din Republica Moldova.”

Am expediat în adresa serviciului de presă al OSCE o scrisoare cu link-ul la articolul în care se menționează că fundația „Dialog Deschis” ar fi fost criticată de OSCE, cu solicitarea de a ne confirma sau infirma aceste informații. Răspunsul a venit din partea asistentului superior al oficiului OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului, Ireneusz Stepinski, care ne-a scris scurt: „Vă mulțumim că ne-ați arătat și nouă acest articol. Nu cunoaștem să fi avut loc asemenea eveniment, întâlnire sau dezbatere în cadrul evenimentelor OSCE din 10-21 septembrie 2018.”

Aceeași comisie parlamentară de anchetă, susținută de presa loială guvernării Republicii Moldova, declară că Serviciul de Securitate al Ucrainei ar fi pornit o anchetă pe numele Ludmilei Kozlovska.

„Recent, și Serviciul de Securitate al Ucrainei a pornit o anchetă împotriva Ludmilei Kozlovska
pe motiv de violare a unității statale ucrainești și trădare de Patrie”.
Igor Vremea
deputat PDM, președintele Comisiei Parlamentare de Anchetă în cazul „Open Dialog”

La solicitarea Moldova.org, Serviciul de Securitate al Ucrainei a declarat că aceste informații sunt false. „Potrivit informațiilor furnizate de Centrul de presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei, vă comunicăm că, până astăzi, în cadrul procedurilor penale, investigate de agenții de securitate, nu a fost făcută o notificare cu privire la calitatea de suspect a persoanei pe care ați menționat-o.”

Deci, să tragem linia. După o analiză pertinentă a informațiilor din presa locală și internațională, a probelor obținute în timpul verificării acestora, precum și în urma intervievării persoanelor vizate, calificăm următoarele informații:

  • Deplasarea la Bruxelles a liderilor PAS și DA a fost finanțată de fundația „Dialog Deschis” - CONFIRMAT
  • Partidele PAS și DA sunt finanțate de fundația „Dialog Deschis” - NECONFIRMAT
  • Fundația Open Dialog este finanțată de oligarhul kazah Mukhtar Ablyazov - NECONFIRMAT
  • Ludmila Kozlowska și ONG-ul său au primit de la două companii, care aparțin cetățeanului Veaceslav Platon, peste 2 milioane de dolari americani. - NECONFIRMAT
  • Fundația „Dialog Deschis” a primit aviz negativ din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) - FALS
  • Serviciul de Securitate al Ucrainei a acuzat-o pe Ludmila Kozlovska de trădare de patrie. - FALS

De asemenea, calificăm ca fiind tendențioasă informația că fondatoarea fundației „Dialog Deschis” Ludmila Kozlovska a fost expulzată din Uniunea Europeană.

Considerăm că Polonia a făcut uz de drepturile sale în spațiul SChengen pentru a persecuta persoanele incomode. Acest lucru este confirmat și de faptul că după aplicarea acestei interdicții de către Polonia, Ludmila Kozlovska a primit vize speciale pentru deplasări în țările Uniunii Europene.

Conotațiile politice în cazul dat sunt evidente, iar faptele de care este acuzată opoziția vizează cu același succes și partidele de la guvernare.

5 Comentarii

  1. Bravo. Daca ar fi mai multi jurnalisti cum sunteti Dvs am avea o tara mult mai democratica)))).
    Mersi pentru fapte concrete si nu pentru aberatii politice.

  2. Stimate Domn,
    Şi de ce ar fi cazul ca o persoană ar trebui să creadă cu certitudine în cea ce ați scris Dumneavoastră? Dar mai precis ce e FALS? CONFIRMAT? SAU NECONFIRMAT?? Arătați-ne si noua răspunsul oficialului OSCE sau a organelor de drept ucrainene!
    Vremea, Candu si asa mai departe sînt oficiali de stat a Republicii Moldova deci intrebarea mea este de ce nu ar trebui să-i cred???
    Sandu și Nastase m-au blocat pe Facebook ca sa nu mai scriu sau sa nu mai pun întrebări incomode! Deci unde-i adevarul…demnitate…si asa mai departe?
    Eu nu am nici un scop…. dar ma deranjează mincinoși!
    Pina la o probă contrarie nu am de ce sa nu cred raportului facut de comisia parlamentară cu atît mai mult mod oficial.
    În Moldova lumea s-a obișnuit să facă tot felul de declarații nefondate si fara probe. În occident se răspunde în modul cel mai serios în fața legii pentru declarații nefondate si denigratoare la adresa unei persoane!!!

  3. Eu personal unde vad pe Natalia Morari vad Rusia si FSB. Pardon de opinie dar asta este in mintea mea si a multora o asociere fler. Nume dat de cei care o banuiesc: Nata Hari. O statalista „pro europeana” care cred face controlul sau monitorizarea miscarii pro-europene pentru muscali . Pardon de opinie dar este dreptul nostru sa o suspectam pe aceasta rusofona (cum se declara) de mujicism si duplicitate abjecta.

  4. Pingback: Mâna Moscovei în alegerile din R. Moldova? Scenarii electorale și post-electorale - Larics

  5. Pingback: Mâna Moscovei în alegerile din R. Moldova? Scenarii electorale și post-electorale – Basarabia Literara

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *