Catharsis, penitenciar și recidivă
Fiecare al doilea om din Republica Moldova care a ajuns o dată în pușcărie, recidivează. Specialiștii spun că ei revin în penitenciar pentru că, după eliberare, nu reușesc să se integreze în societate, nu au susținerea familiei, fie nu au un loc de muncă sau mai rău, nu au un loc de trai și aleg, într-un final, calea cea mai ușoară: recidiva. Însă, ce fac autoritățile pentru a reduce rata acesteia și ce soluții există?
Peste 5 mii de oameni se află astăzi în pușcăriile din Republica Moldova. Cele mai multe infracțiuni sunt contra patrimoniului, adică furturi, jafuri, escrocherii și altele ce se încadrează în capitolul VI al Codului Penal. Cei mai mulți dintre deținuți sunt bărbați șomeri.
„Ca să-i fie mai ușor
după eliberare..."
Atunci când vine un om în penitenciar, primul lucru făcut de către autorități este evaluarea nevoilor și riscurilor lui, pentru a-l ajuta să se integreze. După evaluare, se planifică executarea pedepsei printr-un program multidisciplinar individualizat. În funcție de necesități și riscuri, deținutului i se recomandă activități cu psihologul sau cu educatorul sau alți specialiști.
Una dintre nevoile unui deținut este educația. Specialiștii îi recomandă să urmeze cursurile de instruire profesională din cadrul penitenciarului în care-și ispășește pedeapsa.

Iuliana Curea, șefa Direcției generale detenție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu o experiență de peste 15 ani în domeniul de reintegrare socială a deținuților, spune că specialiștii încearcă să vadă ce-i place deținutului și dacă piața muncii are nevoie de astfel de profesii.
„Ca să-i fie mai ușor după eliberare, ne străduim să implicăm această persoană. Să poată ieși din închisoare măcar cu un certificat de profesionist într-un anumit domeniu".

Cei mai mulți deținuți au studii medii incomplete, ceea ce înseamnă că ei nu au studiat nicio profesie. „Avem mult de lucru", comentează Iuliana Curea datele statistice despre studiile lor. Specialista spune că instruirea profesională reprezintă o activitate din programul de executare a pedepsei, însă nu este obligatorie.
De când a fost modificat un articol din Codul Penal al RM, deținuții sunt mult mai motivați să frecventeze cursurile de instruire profesională. Este pentru prima dată când în Penitenciarul 9 Pruncul, pe lângă cele două grupuri de condamnați care studiază, să fie în așteptare alți 40 de doritori. Totul, pentru a fi eliberați condiționat. Art. 91 din Cod spune că dacă vrei să fii eliberat condiționat, trebuie să îndeplinești programul individual de executare a pedepsei, care include, în unele cazuri, instruirea profesională.
În ce măsură educația contribuie la micșorarea ratei de recidive, Iuliana Curea spune că se poate stabili, însă foarte greu. „Trebuie să facem niște studii pentru fiecare om separat, niște studii de lungă durată. Recidiva depinde de cât timp a fost eliberat un deținut. Primul an este perioada de criză, dacă mai trece de trei ani sau de cinci ani, înseamnă că noi am avut un succes".

Totuși, una dintre soluții care ar putea contribui la scăderii ratei de recidivă ar putea să fie comunitățile terapeutice din penitenciare care îmbină nu doar lupta cu drogurile, ci educația deținuților și obținerea unei instruiri profesionale, reabilitarea deținuților, pregătirea lor pentru viața de după penitenciar.
Catharsisul
din penitenciarul Pruncul
Există și în Republica Moldova o asemenea instituție. Comunitatea Terapeutică „Catharsis" din cadrul Penitenciarului 9 Pruncul este destinată consumatorilor de droguri. Pe lângă lupta cu drogurile, deținuții studiază și se pregătesc pentru viața de după eliberare.
Poarta care duce în comunitatea terapeutică
Până a ajunge în comunitate, a trebuit să trecem securitatea. Am lăsat bunurile personale într-un dulap de fier încuiat cu o lăcățică, inclusiv telefonul mobil și banii. Buletinul l-am transmis ofițerei de serviciu din spatele gratiilor. Ca într-o caserolă de ouă, în fața ei, deja stăteau aranjate telefoanele și buletinele angajaților.

Am părăsit clădirea unde are loc, de obicei, controlul și am intrat pe teritoriul penitenciarului. Unii deținuți poartă căciuli pe cap, îndoite până deasupra urechilor. Alții poartă geci matlasate negre sau gri. „Odnoklassniki", „bună ziua" se aude în spatele nostru. Trecerea noastră este grăbită de privirile curioase și insistente ale deținuților, dar și de angajații penitenciarului.

Comunitatea Terapeutică se află într-o clădire aparte și îngrădită pe teritoriul penitenciarului, „un penitenciar mic într-un penitenciar mai mare", după cum zice un consilier de la egal la egal din program.

Primii trei rezidenți au ajuns în comunitate în vara anului 2018. Unul dintre ei a fost Alexandru Biac, eliberat din penitenciar în aprilie 2019. Acum Alexandru lucrează în calitate de consilier de la egal la egal.
În cadrul acestui program pilot implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor împreună cu AO „Inițiativa Pozitivă" deținuții devin rezidenți și sunt supravegheați mai lejer decât ceilalți deținuți.

Comunitatea este bazată pe trei programe. Ina Vutcariov, șefa Secției activități pentru persoanele aflate în conflict cu legea în cadrul AO „Inițiativa Pozitivă" spune că programul este strict și include ședințe de grup, consiliere individuală. „Noi am încercat să sintetizăm experiența specialiștilor din Norvegia, România, dar și experiența noastră locală din Comunitatea Terapeutică din Anenii Noi. Sunt niște principii ale comunităților terapeutice care se bazează pe faptul că oamenii interacționează în grup, trebuie să învețe să fie responsabili, să învețe să muncească, să fie capabili să se afle într-un format de comunicare și de feed-back permanent", a menționat psihologa.
I program - schimbarea cognitiv-comportamentală
Primul program prin care a trecut Alexandru Biac este schimbarea cognitiv-comportamentală. Asta presupune anumite tehnici și metode care-i ajută pe oameni să înțeleagă comportamentul lor, să înțeleagă ce consecințe aduce, cum să-l schimbe ca să aibă rezultat pozitiv. Se face în cadrul lecțiilor, ședințelor de grup, anumitor ședințe operaționale când există o situație de conflict. Educatorii discută cu ei despre ce au făcut, cum se corectează și cum se procedează.
II program - 12 pași utilizați de Narcomanii Anonimi
Se studiază cei 12 pași utilizați de Narcomanii Anonimi la ședințele de grup și apoi individual. Alexandru a studiat împreună cu alți doi rezidenți și cu consilierii de la egal la egal. Este un program internațional privind reabilitarea și recuperarea consumatorilor. El are la bază niște principii precum: acceptarea faptului că ești consumator, interacțiunea cu alți oameni și solicitarea de ajutor, recuperarea prejudiciilor aduse în timpul consumului.
III program - instruirea consilierilor de la egal la egal
Pregătirea consilierilor de la egal la egal. Este un program formativ și de profesionalizare în care rezidenții învață cum să interacționeze cu deținuții din poziția de consultant de la egal la egal, cum să desfășoare o ședință de consiliere, cum să consilieze pe diferite tematici, pentru că asociația ar putea să-i angajeze după absolvirea comunității. Respectiv, după absolvire, Alexandru a devenit consilier de la egal la egal și acum muncește acolo unde a cunoscut schimbarea.
Potrivit specialistei, programul trebuie să-i țină ocupați aproape tot timpul cu diferite activități. Alexandru Biac a făcut, la fel cum fac alții astăzi, terapie prin muncă, terapie prin artă, teme pentru acasă și altele. „Acum încercăm să publicăm un ziar care să iasă o dată la 3 luni și să fie despre activitățile comunității. Asta nu este integrat în niciun program, dar este o activitate la care participă mai mulți deținuți. Ei fac interviuri unul cu altul, învață a scrie la computer, învață cum să facă design. Încercăm prin diferite ocupații să le ocupăm timpul. Îi învățăm lucruri, le oferim aceste abilități care, pentru unii sunt obișnuite, dar pentru ei este cosmos", menționează Ina Vutcariov.
Ziua unui rezident în
Comunitatea Terapeutică „Catharsis"
10%
timp liber
25%
terapie prin muncă
40%
activitate de grup
25%
activități recreaționale sau individuale
Reabilitarea durează un an și este formată din patru cursuri. În primul curs Alexandru a făcut cunoștință cu comunitatea, s-a adaptat, a învățat regulile și principiile. A durat trei luni. Trebuia să fie ghidat de un frate mai mare, un rezident din cursul 3 sau 4, dar, pentru că proiectul a fost la început în momentul în care el a intrat în comunitate, a fost ghidat de consilieri. Până la finele cursului, rezidentul a fost implicat în bucătărie, casă, antreprenoriat social și restul departamentelor.

În cursul 2, rezidentul are mai multe responsabilități. Poate să conducă activități de grup pentru colegii săi. În acest curs se pune accent pe învățare, pe schimbare comportamentală. El trebuie să respecte regulile și principiile comunității.
Rezidenții, în timpul lor liber, citesc fie romane,
fie cărți de specialitate sau Biblia
Cursul 3 presupune încă mai multă responsabilitate. Un deținut poate fi responsabil de un departament, de exemplu, de bucătărie. Poate deveni frate mai mare pentru un rezident nou, poate să conducă discuții pe diferite tematici selectate de el, adică are mai multă libertate. Poate veni cu inițiative de proiecte pentru comunitate.

În cursul 4, rezidentul poate fi liderul comunității. După ultimul curs, rezidentul rămâne în comunitate până la eliberare și este mentor pentru ceilalți. Acesta deja urmează programul de post reabilitare.
Ina Vutcariov, șefa Secției activități pentru persoanele aflate în conflict cu legea, AO „Inițiativa Pozitivă"
„Un principiu al nostru este ierarhia pozitivă în comunitate, când persoana se pornește de jos și datorită anumitor abilități se mișcă spre anumite succese. Respectiv, când o persoană finalizează un curs, noi îl felicităm, îi dăm o diplomă, îi spunem ce a făcut bine, ce nu a făcut bine. Totul are loc în cadrul unei ședințe de grup. Băieții așteaptă cu nerăbdare ca ei să bifeze aceste praguri. Sunt niște tradiții care fac, de fapt, parte dintr-un program integrat a unei comunități".
Înainte ca ei să ajungă în comunitate, rezidenții sunt selectați riguros. Criteriile sunt următoarele:

1. persoana trebuie să recunoască dependența de droguri
2. trebuie să fie adecvat, să-și poată controla comportamentul, fără boli psihice
3. trebuie să poată citi și scrie, întrucât programul de reabilitare presupune multă muncă intelectuală
4. să nu aibă alte dosare pe rol.

Potrivit Inei Vutariov, rezidenții frecventează cursurile de instruire profesională așa cum le este recomandat în programul de executare a pedepsei. „Ei merg în grup împreună cu restul deținuților din penitenciar care știu ce se întâmplă în comunitate și le respectă principiile și valorile. Una dintre legile comunității este că noi avem grijă unii de alții, să respectăm principiile".
7
noiembrie a fost data când a venit ultimul rezident în comunitate
4
bărbați așteaptă să intre în comunitate
Iuliana Curea, șefa Direcției generale detenție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor
„Ce contribuie la succesul comunității terapeutice este interacțiunea cu consilierii de la egal la egal. Această interacțiune diminuează inegalitatea dintre rezidenți și consilieri. În comunitate este o atmosferă mult mai caldă și rezidenții se simt în siguranță. Ceea ce nu puteți vedea dacă ieșiți în partea cealaltă a penitenciarului. Dacă intrați în restul penitenciarului se simte o reticență, rigiditate și seriozitate."
Comunitatea soră
din România
Înainte de a deschide comunitatea de la Pruncul, specialiștii au vizitat nenumărate ori Comunitatea Terapeutică din cadrul Penitenciarului București – Jilava din România, de unde s-au și inspirat.

Cea din urmă a fost înființată în 2010, iar astăzi în comunitate sunt 32 de rezidenți. Comunitatea de la Jilava funcționează aproximativ după aceleași principii ca cea de la Pruncul din Republica Moldova, cu mici deosebiri. Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor din România, programul este unul rezidențial, care promovează un stil de viață sănătos și moral.

Rezidenții au un program zilnic bine structurat, trebuie să respecte niște reguli pro-sociale, au activități pe toată durata zilei cum ar fi școală, muncă, consilieri socială și psihologică, de grup sau individuală. De asemenea, la fel ca la Pruncul, există stratificarea piramidală a rezidenților unde există lideri formali în progam. Relaționarea dintre rezidenți e de tip Big Brother.

126
deținuți au absolvit programul de la Jilava din 2010 până în 2019
9
persoane au recidivat
Rezidenții sunt cazați separat de ceilalți deținuți și își desfășoară activitatea în departamente ca: Bucătărie, Curățenie, Recepție, Creație etc. Un alt element esențial în program și care diferă de comunitatea de la Pruncul este terapia asistată de animale, rezidenții interacționând zilnic cu câini, pisici sau păsări pe care le au în responsabilitate.

Totuși, pe parcursul timpului, Comunitatea Terapeutică de la Jilava a avut mai multe provocări. Din 2010 au fost incluși 400 de rezidenți. Dar, pe parcursul timpului, 118 dintre aceștia au fost excluși pentru încălcarea regulilor, iar 85 au abandonat din diverse motive. Principalele cauze au ținut de incapacitatea lor de adaptare la cerințele specifice programului. Cu toate acestea, dintre toți cei care au absolvit programul, rata de recidivă s-a dovedit a fi de 7,1%.

În România mai există încă două comunități de acest fel. Totuși, pe parcursul timpului, cea de la Jilava a avut cei mai mulți rezidenți, în total 698 de persoane. La penitenciarul București - Rahova sunt 219 rezidenți, în total, însă nu există date referitoare la recidivă.

În cazul Penitenciarului de Femei Ploiești Târgșorul Nou, din 2011 până în 2017, cât a funcționat Comunitatea Terapeutică Eva destinată fostelor consumatoare de droguri, au fost incluse 63 de persoane private de libertate. 6 femei dintre acestea au recidivat, adică 9,5% a fost rata de recidivă.

Începând cu 2017, funcționează Comunitatea Terapeutică Anima destinată persoanelor cu tulburări de personalitate, depresie și anxietate. Până în prezent sunt incluse 16 persoane private de libertate și există un singur caz de recidivă.
„Un format în care
oamenii învață să-și accepte umanitatea"... are și riscuri
Comunitățile terapeutice și pentru alte tipuri de condamnați ar putea contribui la micșorarea recidivei. De această părere este Ina Vutcariov, șefa Secției activități pentru persoanele aflate în conflict cu legea, AO „Inițiativa Pozitivă". Potrivit ei, formatul comunității este mai mult decât doar tratament, este un format în care oamenii învață să relaționeze cu semenii, învață să fie vulnerabili, să-și accepte umanitatea.

„Omul se obișnuiește cu grija și susținerea de care ar parte în comunitate, iar după eliberare este preluat și ghidat în societate. Nu iese de după poartă și este al nimănui. În comunitate construiește relații de prietenie, relații de suport care poate să le utilizeze când iese la libertate, poate să solicite ajutor și să poată fi ajutat", a menționat specialista.
Alexandru Biac discută cu deținuții
despre ce mâncare au pregătit luna trecută
Totuși, și comunitățile terapeutice au anumite riscuri. „Comunitatea aceasta a început ca un proiect pilot și ea trebuie să-și demonstreze eficiența, inclusiv la nivel de costuri. Oricum, totul se măsoară în resurse și trebuie de văzut cât asta este de important pentru economia țării, cât de mult acest model în care se investesc resurse ca el să fie cost-eficient. Respectiv, dacă pilotarea acestei comunități va fi cu succes, va demonstra că așa trebuie de lucrat și iată așa modele trebuie de implementat pentru deținuții care doresc schimbări radicale în viață", a menționat reprezentanta AO „Inițiativa Pozitivă", adăugând că resursele financiare ar putea fi un risc.

O altă provocare ar putea fi resursele limitate de oameni, întrucât, la fel ca în alte domenii, ei lipsesc sau pleacă peste hotare.

Comunitatea Terapeutică de la Pruncul încă se află în fază de pilotare, cel puțin până la finalul acestui an, menționează Ina Vutcariov. Potrivit ei, s-au propus modificări în Codul de Executare, astfel încât activitatea comunităților de acest fel să fie reglementată, să aibă un statut legal.

Alte riscuri, din cauza cărora peste 200 de rezidenți nu au absolvit comunitatea de la Jilava, sunt nerespectarea regulilor sau incapacitatea de a se adapta regulilor.

Administrația Națională a Penitenciarelor din România a declarat, oficial, că programul de tip Comunitate Terapeutică se consideră că poate fi un instrument de reducere a recidivei, respectiv premisă a schimbării psiho-comportamentale în consumul de droguri, prin metode și tehnici specifice, așa cum s-a enumerat mai sus. „Elementele descrise trebuie internalizate de către rezident pentru ca acesta să-și poată însuși planuri de viitor, ce exclud revenirea în penitenciar sau întoarcerea la consumul de droguri. De asemenea, îmbunătățirea rezultatelor, pe termen lung, ar putea fi obținută prin crearea unor centre rezidențiale în comunitate care să ofere posibilitatea de continuare a tratamentului pentru rezidenții care părăsesc aceste Comunități Terapeutice".

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *