Într-o țară ca Moldova, unde corupția provoacă pierderi de miliarde de lei anual, să vorbești despre mită cere curaj, o anumită doză de oboseală, furie și luptă continuă și neobosită pentru normalitate. Dar cum e să vii de la 10 mii de kilometri, să vrei să investești într-o afacere și să te simți de parcă trebuie să reînveți să mergi, dar deja după alte reguli? Am discutat cu fondatorii a două afaceri din Chișinău, veniți aici din Statele Unite ale Americii, și care se „încăpățânează” să nu participe la dezvoltarea fenomenului corupției în Republica Moldova.
„Noi nu dăm mită” – cu acest motto au pornit trei tineri o afacere în Moldova. David Smith, Vlad Șuleanschi și Matt Stahlman au fondat pub-ul Smokehouse: BBQ, Beer, Community în 2015. Această idee, zic ei, le-a adus multe neplăceri. Nu-și doresc să reprezinte lupta cu corupția. Tot ce vor ei este să lucreze în cadrul legii, să-și facă bucățica de pâine pe care o merită. „Bucățică de pâine pe care noi o muncim foarte greu, inclusiv câte 16-18 ore pe zi”, a declarat Vlad Șuleanschi.
Cel mai important lucru despre relația fondatorilor și instituțiile statului, potrivit spuselor lui David, este impozitul pe care-l achită. „Contribuțiile sunt mai mari decât ceea ce facem noi”, povestește afaceristul, menționând că i s-au întâmplat situații ridicole atunci când a mers la un funcționar pentru a-i solicita un document.
Fondatorii Smokehouse colaborează cu producători locali de bere artizanală. Printre aceștia sunt și doi investitori străini, tot de pe continentul nord-american veniți. Este vorba despre soții DeEva Zabylivich și Bill Mahaffey, fondatorii Labrewtory Brewing Company. Ultimul a lucrat ca civil pentru pentru departamentul de stat și ambasade ale SUA. din mai multe țări. În Moldova, a fost responsabil de secția de întreținere a Ambasadei SUA. Când i s-a încheiat contractul de patru ani, îndrăgiseră atât de mult Moldova, încât au am decis să rămână aici și să producă bere artizanală, simțind că această nișă încă mai este neacoperită în Moldova. În scurt timp, însă, au descoperit că nu există niciun set clar de instrucțiuni despre cum trebuie lansată din punct de vedere legal o afacere. „Nu este ușor să identifici un proces adecvat pe care să-l urmezi. Dacă ai nevoie de un document, trebuie să obții altul. Și dacă nu le obții în ordinea corectă, procesul se oprește”, spune DeEva. Ridicole li s-au părut mai multe lucruri, printre care și numărul de ore pe care trebuie să le dedici diferitor procese. „De exemplu, procesul de identificare a clădirii. Aveam nevoie de o anumită capacitate energetică pentru echipament. Dar Union Fenosa nu ne putea oferi această informație, decât în momentul în care închiriam acel spațiu. Respectiv, ei vor ca noi să semnăm contractul de închiriere a unei proprietăți care posibil nici să nu ni se potrivească. E ca și cum ai pune căruța în fața calului”, spune ironizat, dar deja conformat Bill.
În același timp, cel puțin pe hârtie, ultimele statistici arată că 80% din legislație a fost modificată, actualizată, modernizată, așa cum cer normele europene. „Evident că mai avem niște hotărâri, niște instrucțiuni de ordine caduce care urmează a fi revizuite. Dar, după cum am discutat cu dvs. o companie mare o duce mult mai bine în republica Moldova decât o întreprindere mică și mijlocie. În acest sens, statul are un șir de acțiuni, strategii, un șir de instituții, care au scopul de a susține întreprinderile mici și mijlocii”, declară Ana Groza, directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini în Moldova. Tot de la ea aflăm că până și producătorii autohtoni mari întâmpină dificultăți din cauza celor străini, care importă produse cu prețuri „mult mai competitive, mult mai joase, uneori au scutiri de taxe vamale, uneori îi vorba de liber schimb între state și chiar este foarte greu să reziști concurenței”.
Mai multe despre provocările investitorilor străini în Moldova, aflați în reportajul video de mai jos.
