În vara anului 2012, Teodora a observat că mama ei s-a schimbat. Vorbea mai puțin, era tristă și retrasă. Când o întreba dacă ceva o îngrijorează, Elena repeta insistent că totul este bine. Dar Teodora, fiica ei, nu se putea liniști. Într-o zi, când mama nu era acasă, tânăra și-a confruntat tatăl. „Noi cu tata am avut dintotdeauna o relație deosebită, am vorbit deschis”, povestește femeia. Întrebat ce se întâmplă, tatăl Teodorei a luat aer în piept și a recunoscut: mama ei suferea de cancer cervical.

Cu câteva luni mai devreme, Elena a observat niște scurgeri vaginale neobișnuite. Nu avea dureri sau alte simptome. A mers la medicul ginecolog de pe sector, la o policlinică din Chișinău. Doctorul i-a recomandat să revină când se vor termina scurgerile, dar eliminările nu mai conteneau. Când Elena a revenit la medic, ginecologul i-a stabilit diagnosticul: cancer de col uterin de gradul doi. Abia ajunsă acasă după consultație, femeia a observat că foile ce datau prima vizită la medic au fost rupte din cartela medicală. Elena era disperată.

Vestea a doborât întreaga familie. Elena, o femeie de numai 44 de ani, profesoară de meserie, suferea de cancer, o maladie care părea invincibilă.

***

În Republica Moldova, aproape patru mii de femei se aflau la evidență cu diagnoza de cancer cervical în 2016. În fiecare an, circa 300 de cazuri noi sunt înregistrate, iar în jur de 150 de femei pierd bătălia cu boala. Altfel spus, la fiecare două zile, din cauza cancerului de col uterin decedează o femeie.

Ca și alte tipuri de cancer, cel cervical pornește de la dezvoltarea anormală a celulelor care căptușesc suprafața colului uterin. Maladia afectează mai frecvent femeile active din punct de vedere sexual, care au vârsta de peste 30 de ani. „Cu toate acestea, oamenii de știință nu au reușit să identifice categoriile de persoane predispuse la cancerul de col uterin și nici n-au reușit să epuizeze lista factorilor de risc”, constată Veronica Ciobanu, medic onco-ginecolog la Institutul Oncologic din Chişinău.

Cea mai frecventă cauză a apariției cancerului de col uterin este Virusul Papilloma Uman (HPV). Acest virus este una dintre cele mai răspândite infecții cu transmitere sexuală și cunoaște peste o sută de forme. În majoritatea cazurilor, infecția cu HPV nu manifestă simptome, iar sistemul nostru imunitar distruge virusul în termen de doi ani. Totuși, din cele peste o sută de forme ale virusului, 12 tipuri sunt asociate cu cancerul la om. Infecțiile persistente cu cele mai frecvente două tipuri de HPV (16 și 18) sunt responsabile pentru 70% din toate cazurile de cancer cervical.

„Infecția cu Chlamydia este un alt factor de risc pentru cancerul de col uterin ”, continuă onco-ginecologul. Anticoncepționalele folosite pe o durată mai mare de cinci ani și un istoric de sarcini multiple se numără printre cauzele apariției cancerului. „Un risc crescut îl au femeile cu un sistem imunitar slăbit sau cele fumătoare. Acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale substanțelor chimice din tutun”, explică specialistul.

***

După ce a descoperit foile rupte, Elena nu a făcut nimic. Era prea speriată de diagnoză pentru a-și înfrunta medicul. Teodora, între timp, se documenta pe marginea subiectului. „Am citit tot ce-am găsit despre cancerul de col uterin, pentru a înțelege unde suntem și ce avem de făcut”, povestește tânăra. Navigând pe internet, Teodora a găsit zeci de povești ale femeilor care au supraviețuit.

„Eram doar noi două acasă când i-am spus mamei: știu ce ți se întâmplă. Nu ai de ce să-ți fie frică, fiindcă putem să oprim asta”. Pe ecranul calculatorului, femeile-supraviețuitoare rosteau mesaje de încurajare. Elena și-a întors fața de la computer, nu voia să privească. Cuvântul „cancer” îi provoca atacuri de panică. Când trebuia să vorbească despre maladie, nu putea să nu plângă.

Toată familia s-a mobilizat pentru a scoate pe Elena din starea depresivă, paralizantă în care se afla. „Nu o implicam pe mama în treburile casnice. Deoarece bucătăria rămăsese în seama mea, mă străduiam să prepar mâncare din cât mai multe legume și fructe”, povestește Teodora. Așa a aflat că lămâia și grepfrutul ucid celulele cancerigene, iar conservele nu sunt recomandate. 

Diagnosticarea unui membru al familiei cu cancer este o provocare pentru toți.„Cel bolnav va trece prin perioada de negare, disperare și refuz să creadă că toate acestea i se întâmplă tocmai lui”, explică psihologul Tatiana Chirev. Această fază este urmată de acceptare și se sfârșește prin dorința pacientului de a se vindeca. Susținerea familiei în aceste momente este esențială.

Necunoașterea dă naștere neliniștii, afirmă psihologul. „Cea mai bună armă împotriva anxietății este să înțelegi ce ți se întâmplă. Aici mă refer la cunoașterea bolii – ce se schimbă, cum decurge tratamentul, care sunt efectele secundare ale acestuia”, continuă Tatiana Chirev. Specialista recomandă documentarea despre maladie din surse sigure și aderarea la grupuri de sprijin pentru persoane diagnosticate cu cancer. „La fel de importante sunt întâlnirile cu prietenii, timpul petrecut cu familia, cărțile, filmele – toate acestea pot reduce starea de frică și anxietate”, afirmă experta.

***

Cancerul de col uterin este considerat un ucigaș tăcut, deoarece nu prezintă simptome și se dezvoltă lent, timp de mai mulți ani. Odată cu instalarea unui stadiu avansat al bolii, este posibil să apară durerile la contactul sexual, sângerările și scurgerile vaginale.

Din păcate, 43% din femeile diagnosticate în 2016 din Moldova au fost luate la supraveghere cu stadiul III sau IV. La această etapă, tratamentul este mult mai agresiv, iar ratele de supraviețuire – mai mici. „Scopul nostru este să nu ajungem la stadiile avansate, când femeia trece printr-o operație invazivă, prin radioterapie, chimioterapie”, explică onco-ginecologul Veronica Ciobanu. Înainte de dezvoltarea cancerului propriu-zis, celulele colului uterin suferă niște transformări anormale. Aceste procese pot fi depistate la timp, dacă femeia trece anual controlul ginecologic și efectuează testul Babeș-Papanicolau cel puțin o dată la trei ani.

Cum are loc testul citologic? Medicul folosește un instrument numit specul, care ține vaginul deschis, iar cu o spatulă sau o perie fină, recoltează celule de pe colul uterin. Procedura durează două-trei minute și poate fi neplăcută, dar nicidecum dureroasă. După test, femeia își poate continua ziua fără nicio interdicție. Testul Babeș-Papanicolau salvează vieți, deoarece depistează celulele pre-canceroase sau descoperă maladia în stadiul ei incipient, când vindecarea completă este garantată.

Anul trecut, Ministerul Muncii, Sănătății și Protecției a lansat proiectul „Prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova”. Printre activitățile planificate, autoritățile își propun să instruiască specialiști din toate raioanele țării să efectueze corect testul de screening cervical. Proiectul are un buget de 1.2 milioane de dolari, va dura trei ani și va fi implementat în colaborare cu mai mulți parteneri externi. Dacă proiectul va avea impactul scontat, cazurile de îmbolnăvire cu cancer de col uterin se vor reduce cu 20% până în 2025.

Peria fină cu ajutorul căreia sunt preluate celulele pentru testul Papanicolau. Sursa: images.agoramedia.com

După cum menționam anterior, cea mai frecventă cauză a dezvoltării cancerului de col uterin este Virusul Papilloma Uman (HPV). Riscul de infectare cu HPV poate fi diminuat prin folosirea prezervativului, însă nu oferă protecție totală. Transmiterea HPV se produce din contact intim la nivelul pielii și include toate tipurile de sex (vaginal, oral și anal).

Vaccinul împotriva HPV este considerat de către comunitatea medicală drept cea mai eficientă metodă de profilaxie. Vaccinul anti-HPV vizează cele mai periculoase și frecvente tipuri de virus, responsabile pentru cazurile de cancer cervical. Australia a fost printre primele țări care a introdus vaccinul în programul de vaccinare, în anul 2007. Vaccinul mai este efectuat în țări precum Marea Britanie, Danemarca, Suedia și Statele Unite ale Americii. Până în prezent, 175 de milioane de doze au fost administrate în întreaga lume.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea fetelor de 9-14 ani până la debutul vieții sexuale. Vaccinul este compus din proteine care seamănă cu suprafața virusului HPV. Acesta nu conține material genetic al virusului propriu-zis. Datorită asemănării cu virusul, vaccinul stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi protectori împotriva HPV.

În Moldova, pe parcursul anilor 2017-2018, aproximativ 15.000 de fete cu vârsta de zece ani vor fi vaccinate gratuit împotriva HPV. Republica Moldova a primit, pentru doi ani, un lot gratuit de vaccinuri, după ce Ministerul Sănătății a depus o cerere în acest sens la Alianța Globală pentru Vaccinuri. În țara noastră, vaccinarea se va efectua cu vaccinul Gardasil care protejează împotriva tipurilor 6, 11, 16 și 18 ale virusului. Gardasil a fost primul vaccin anti-HPV, elaborat și testat din 2002.

Întrucât vaccinarea este opțională, decizia rămâne a părinților, iar părerile sunt împărțite. Marilena, mama unei fetițe de 11 ani, a refuzat să-și vaccineze fiica. „Am găsit date despre efectele secundare ale vaccinului, sunt grave. La noi, practic îl vor testa pe populație. Eu nu-mi asum așa ceva pentru copilul meu”, consideră Marilena. Tatiana, mama unei fetițe de 10 ani, este de o altă părere. „Eu am găsit informații că acest vaccin se administrează în Marea Britanie și în Danemarca. Decisiv pentru mine a fost să citesc un interviu cu un medic de la Institutul Oncologic, care a spus mamelor să facă așa cum consideră, dar să știe un lucru: cancerul de col uterin înflorește în Moldova. Acest lucru m-a determinat să vaccinez copilul imediat”.

„Am susținut dintotdeauna vaccinarea și am vorbit despre importanța acestuia pentru fetițe și impactul de mai departe”, afirmă onco-ginecologul Veronica Ciobanu. Potrivit medicului, efectele adverse ale vaccinului anti-HPV sunt rare și asemănătoare cu cele ale altor vaccinuri: dureri la locul înțepăturii, leșin, febră sau dureri de cap.

***

După stabilirea diagnosticului, Elena s-a adresat la Institutul Oncologic, unde a avut parte de un medic care a încurajat-o zi de zi. „Doctorul mamei era o femeie puternică, asta a ajutat-o mult”, povestește Teodora. Elena a urmat un curs de radioterapie. Ședințele erau obositoare și o făceau să se simtă sleită de puteri. Femeia a reușit, în final, să învingă boala. De atunci merge regulat la medic pentru a se asigura că lupta a fost câștigată definitiv.

Elenei îi este prea greu să vorbească despre cancer. De fiecare dată când își amintește prin ce a trecut, ochii i se umplu cu lacrimi. Din această cauză, vocea Teodorei este mult mai prezentă în acest reportaj. „Medicul mi-a spus că aș putea să merg pe urmele mamei, de aceea eu merg la control la fiecare jumătate de an”, spune tânăra. Teodorei nu îi este frică, ea știe – cancerul de col uterin poate fi prevenit prin control și testări sistematice.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *