Ultima seară din luna iulie le-a adus plâns locuitorilor din Ștefan Vodă. În orașul în care nu există dealuri și râpi, a dat năvală furtuna. Și nu o furtună simplă, ci o tornadă cu-n vârtej de-a înghițit gunoiul rămas pe drumuri și zeci de copaci. Acoperișurile le-a scos din balamale, le-a purtat în aer câteva secunde și le-a lăsat, pentru că mai mult nu le-a putut duce. Viața unor locuitori a fost tulburată, alții au rămas la fel de liniștiți, cu gândul la ziua de mâine.

Tornada și viața oamenilor din Ștefan Vodă

#Reportaj din #Ștefan_VodăAm găsit orășelul tulburat. În seara de dinaintea venirii noastre, a plouat atât de tare că acoperișurile au zburat de pe case, copacii au fost smulși din rădăcini, iar drumurile s-au umplut de băltoace.Cu toate acestea, ca și în alte părți, am găsit oameni care se gândesc la #plecare.Dacă vrei să venim în localitatea ta și să facem un reportaj, scrie-ne un mesaj. 👇http://reportaje.moldova.org/tornada-si-viata-oamenilor-din-stefan-voda/Material realizat de Georgeta Carasiucenco.

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 17 augustus 2018

Câțiva ani în urmă, Eugenia Sopotean, vindea te miri ce într-o gheretă la intrarea în piața din oraș. Eugenia visa la un loc nou de vânzare, mai trainic și mai încăpător, iar clădirea de alături, de-un etaj, nefinisată, îi dă dea din ochi. În 2012, și-a realizat visul. A cumpărat construcția de lângă taraba ei. Și-a luat un credit ipotecar, lăsând ca garanție casa în care locuia, a luat banii să ridice încă un etaj și să-i pună un acoperiș – asta ar fi fost suficient, își spunea femeia.

Din păcate, lucrurile nu merseseră așa cum își dorise. Era greu de întors creditul. Pereții celui de-al doilea etaj au fost ridicați, acoperișul a fost pus și atât. Eugenia s-a oprit, pentru că nu mai avea bani și a început să caute idei, soluții cum să-și finiseze clădirea.

La final de iulie, soarta i-a mai aruncat pe masa Eugeniei Sopotean încă o carte proastă. Tornada din ultima seară de iulie i-a smuls acoperișul și toți anii munciți pentru el. „Se vede că a fost o tornadă, un vârtej puternic, dacă a făcut așa ceva. A dus acoperișul la o distanță de 30 de metri. O să fie mai scump decât câțiva ani în urmă. Acum țigla e 110 lei metrul pătrat. Și cum acoperișul are 240 de metri…”. Eugenia face calculul în minte și spune cu tristețe că renovarea poate ajunge la vreo 30 de mii de lei și asta numai metalul, fără alte materiale. „Apoi scândură o să trebuiască… Am cerut să-mi dea ajutor din primărie, de la consiliu, măcar un meșter care să se priceapă. Toți sunt ocupați, nu au când, toți vor contra plată”. De vină pentru toate cele întâmplate ar fi nucul de la colțul clădirii. „Că trage…”, spune femeia.

La primul etaj, Eugenia Sopotean are magazin de haine second-hand. Pentru că acoperișul a fost luat de vânt, ploaia s-a scurs pe pereți, pe găurile prin care au fost instalate plafonierele. Hainele au fost inundate. Apa era până la glezne. „Asta este ce am putut face. Am scos afară, am ridicat. Noi am strâns și am scos când pe fereastră, când pe ușa cealaltă. Duceam căldări”.

Enlarge

MG_9056
Primul etaj al clădirii Eugeniei Sopotean

Ploaia din 31 iulie a cauzat un prejudiciu de cca 430 mii lei:

 9 case individuale au rămas fără acoperișuri

 3 blocuri etajate au fost descoperite parțial

 17 copaci au fost smulși din rădăcină

 37 copaci au fost vătămați parțial

„Acoperișul a costat 100 de mii de lei”

Printre cele nouă case care au rămas fără acoperiș este și cea a lui Ion Druguș, student la Chișinău care a revenit acasă pentru perioada verii. În seara aceea, Ion era acasă doar cu fratele cel mai mic. Potrivit spuselor lui, totul s-a întâmplat în cinci minute. A început brusc a ploua și vântul bătea puternic.

„O parte de acoperiș a zburat spre drum, cealaltă parte este pe casa vecinilor. Asta este o problemă pe care noi trebuie să o rezolvăm – cum să-l scoatem de acolo.”

În următoarea dimineață, împreună cu tatăl lui, Ion a chemat meșterii să ia măsurătorile și să facă comandă de materialele de construcție necesare. În după amiaza zilei, specialiștii au început lucrul. Tânărul le-a dat o mână de ajutor, descărcând cu opinteală scândurile din camion.

Enlarge

drugus
Ion Druguș, locuitor al orașului Ștefan Vodă, descarcă scânduri pentru un nou acoperiș

„Nu știu cât o să coste. Dar când am făcut acoperișul precedent, am plătit în jur de 100 de mii de lei. Am scris cerere la primărie ca să primim vreun ajutor.”

De loc, Ion Druguș este din Căușeni. Acolo s-a născut și a absolvit clasele primare. De atunci, s-a mutat în Ștefan Vodă și pare a fi îndrăgostit de acest oraș. „Îmi place cum este organizat. În Căușeni este haos. Aici sunt străzi aranjate, e drept, orașul e frumos, parcul e frumos. Avem multe activități sportive ca fotbalul, voleiul, baschetul, trânta, judo, tenis și alte distracții pentru tineri”, spune Ion Druguș, tânărul care-și petrece trei anotimpuri la Chișinău și doar vara vine acasă, pentru că este student.

„Voi trăi în Moscova”

Într-adevăr, străzile din Ștefan Vodă sunt drepte, aranjate ca pe tabla de șah, cu trotuare și la fiecare gard sunt flori, gospodarii având grijă să tundă iarba, să strângă gunoiul. Se consideră o rușine în oraș ca cineva să nu-și facă curățenie în fața porții.

Pe Vadim l-am găsit instalând un panou publicitar pentru ghereta lui în care vinde legume și alte produse. De fapt, ghereta este a părinților și Vadim a venit în această vară acasă pentru a-i ajuta. De patru ani învață în Federația Rusă.

„Nu aș zice că acesta este un oraș care moare și că nu ar avea viitor”, povestește Vadim, chiar dacă nu știe cum se distrează tinerii din localitate. Cu toate acestea, își găsește prieteni aici de fiecare dată când se întoarce.

Băiatul are 15 ani. Și-a propus să absolvească, în primul rând, liceul și apoi o universitate din Moscova. Își dorește să învețe economie sau inginerie. Acolo ar avea mai multe posibilități. „Voi trăi în Moscova. Sper că totul la părinți se va aranja și nu va trebui să revin acasă”, a zis tânărul, fiind totuși convins că va trebui să se întoarcă pentru a-și ajuta familia.

Enlarge

vadim
Vadim, un băiat de 15 ani, își ajută părinții să vândă la ghereta familiei. Odată cu toamna, Vadim va reveni în Rusia, pentru că este elev

„Cumpărători nu prea sunt”

Părinții sunt motiv să rămână acasă și pentru Tatiana Cariachin, proprietara unui bar din Ștefan Vodă, care funcționează de 20 de ani. Afacerea nu mai merge ca înainte. Demult nu au mai văzut acei pereți o petrecere pe cinste. „Dacă înainte erau tineri, copii, le veneau părinții de peste hotare, aduceau un ban, ei își permiteau și o apă, și-o cafea, și-un lapte, și-o înghețată. Acum nu sunt nici copii, nici adolescenți, nu-i nimeni. Nu intră nimeni, nici ziua, nici seara. Noi lucrăm ca să întreținem încăperea, să nu se distrugă. Dar așa, noi venit nu avem.”

Nici produse nu mai aduce ca să umple frigiderele. Acum, dacă-i trebuie cuiva, Tatiana Cariachin face comandă și are grijă să-și onoreze promisiunea. „Noi lucrăm cu piața. Ne ducem și cumpărăm, folosim produsele alimentare. Am în vedere de carne și lactate, ce este cu un termen de valabilitate mic. Nu cumpărăm mai mult ca să nu se strice. Îndeobște, cumpărători nu prea sunt”.

Tatiana, deocamdată, le oferă credit de încredere autorităților și spune că în orășelul Ștefan Vodă se fac schimbări, spre bine. „Într-adevăr, drumurile se fac. În Centru, se repară drumul. Mă gândesc că nu chiar tot odată trebuie să facă. Așa, pe pași…”

Cu toate acestea, și Tatiana Cariachin, și studentul Ion Druguș, și tânărul vânzător Vadim, dar și Eugenia Sopotean, proprietara magazinul de haine la mâna a doua se gândesc la plecare, fie mai departe de Ștefan Vodă sau de Republica Moldova.

Potrivit Primăriei Ștefan Vodă, în oraș sunt 7500 de oameni, dintre care 1254 sunt înregistrați ca persoane plecate peste hotare, minorii nefiind calculați. Cei mai mulți sunt plecați în Federația Rusă –  412, în Italia sunt 106 oameni și în Germania sunt 98.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *