Elena Cernov, sau pur și simplu Liana, e studentă la Environmental Policy în Budapesta de aproape doi ani. Timp de mai mulți ani a fost facilitatoare în cadrul unei importante organizație de mediu, EcoVisio, unde a coordonat activități de educație ecologică și civică în rândul tinerilor. Interesată de problema consumerismului, produse naturale și gastronomie autentică, Liana se adaptează și totodată își păstrează modul de a fi în Ungaria.

Ce schimbări suferă modul de trai, dacă lipsește sau nu Moldova din viață, consumerism și experiență în sectorul non-guvernamental din Moldova vs. studiile la Universitatea Central Europeană, spiritul civic și altele. Despre asta am discutat cu Liana.

  • Liana, cum e să trăiești la distanță, în afara Moldovei? 

Distanța se simte și eu beneficiez la maxim acum de asta, mă simt mai independentă. Sunt parțial ruptă de problemele din Moldova și asta îmi face bine. Am un alt fel de comunicare cu prietenii mei, alt fel de comunicare cu familia mea. În fine, mie îmi pare că ei mă iau în serios, că eu sunt o persoană independentă financiar, iar la nivel de luare a deciziilor mă descurc singură de la distanță.

Evident, eu nu particip la toate evenimentele de familie. De Paști nu am fost acasă, chiar dacă e o sărbătoare de bază, în care poți să-ți întâlnești rudele. Sunt mici lipsuri în viața mea socială, dar îi okay. Deocamdată sunt foarte mulțumită.

  • Simți că îți lipsește ceva de acasă? Sau doar familia?

Eu nu cunosc mulți moldoveni în Ungaria, iar din cauza asta obosesc câteodată să vorbesc în limba engleză și să fiu înconjurată de limba maghiară. Simt uneori necesitatea, pur și simplu, să vorbesc cu cineva în limba română. Și nu doar români, dar chiar moldoveni. Din păcate, eu acum știu doar trei persoane, cu care nu am prea multe în comun, ca să ne relaxăm și să vorbim.

  • Cum e să studiezi la CEU – Universitatea Central Europeană?

Eu cred că sunt două experiențe diferite – să fii parte din CEU, ca instituție și să faci studii în departamentul Environmental Sciences and Policies (Științe și Politici de Mediu, n.red. Moldova.org) din care am făcut parte eu. Ca student CEU, am savurat instituția. E o instituție de învățământ foarte bună, sunt foarte multe evenimente. Multe departamente conectează studiile lor, iar eu am aflat mai multe din Gender Studies (Studii de Gen, n.red. Moldova.org), din Cultural Heritage Studies (Studii de Patrimoniu Cultural, n.red. Moldova.org), Științe Politice. Eu cred că asta e o chestie tare bună, pentru că CEU vede departamentele ca ceva care se interconectează constant. Ca student la Environmental Sciences, eu cred că am fost un pic nemulțumită. Poate eu am avut așteptări prea mari, dar nu am primit așa de mult openmindeness (receptivitate, deschidere la minte, n.red. Moldova.org) de la departamentul meu, cât am primit de la CEU ca instituție.

  • Ai putea spune că ai învățat mai multe în Moldova, de la EcoVisio, de exemplu?

Desigur. În primul rând, EcoVisio a venit într-o altă etapă a dezvoltării mele. Eu eram în anul doi la universitate, abia încercam să înțeleg ce-mi place să fac. Atunci, se formau valorile mele în domeniul mediului. În cazul ăsta, eu cred că EcoVisio chiar a contribuit mult, iar eu și acum văd sau am, din când în când, gânduri sau idei EcoVisio, care încă sunt implantate la mine în minte.

De exemplu, eu mă duc la piață să cumpăr legume, căci nu-mi place să mă duc la supermarket. Încerc s-o influențez, s-o obișnuiesc pe colega mea de apartament cu anumite practici pe care noi le-am promovat. Desigur, la nivel de valori și stil de viață, experiența din Moldova și de la EcoVisio mi-a determinat starea actuală.

Pe de altă parte, CEU mi-a adăugat teme noi la nivel geografic. Eu am înțeles că problemele mediului sunt cu mult mai complexe din punct de vedere politic, geografic, etc. Multe categorii de oameni sunt situații mai rele: de exemplu, femeile sau anumite minorități- fapt care nu era atât clar în Moldova. Eu mă focusam înainte doar pe Moldova, iar acum înțeleg aceeași problemă în alte contexte.

  • Mai specific, care e problema care te preocupă cel mai tare și pe care ai vrea să te focusezi mai departe? 

Enlarge

17308697_10154541823718940_3720522192205777889_n

PC: Arhivă personală/Marina Cernov

Încă încerc să stabilesc asta. Acum, cât lucrez în domeniul energiei, încep să văd valoarea energiei, cât de tare ne afectează viața noastră, cât de dependenți suntem de diferite surse de energie. Văd cât de tare afectăm noi mediul prin felul nostru de a consuma, inclusiv energie. Asta e doar o preocupare de moment, nu cred că e pasiunea mea. Eu încă încerc să determin care-i pasiunea mea.

  • Dar sigur că ceva te deranjează…

La moment, eu cred că mă deranjează practicile de zi cu zi. Eu în special am fost mai conștientă de asta venind din Moldova în Ungaria. Acum văd că în Moldova noi avem un stil de viață mai conectat cu natura, mai conectat cu supply chain (lanțul de aprovizionare, n.red. Moldova.org). Acesta din urmă e mai scurt, noi vedem fermierii care ne vând produsele câteodată- câteodată nu. Noi nu suntem așa de detașați.

Primul gând care mi-a venit când am văzut că la noi a nins în aprilie a fost că noi nu vom avea fructe și legume vara. Tu îți dai seama foarte clar de conexiunea dintre timpul de afară și stilul tău de viață, ceea ce aici nu e așa de direct. Oamenii au supermarketuri, legumele vin din Spania și din Austria. Aici există o modă de diete paleo, diete bio, etc. Sunt chestii care în Moldova nu-s, care sunt extravagante și care îți arată un anumit fel de a fi eco. Dar din punctul meu de vedere nu e eco deloc, deoarece tu depinzi de foarte multe țări și industrii care fac bani pe alegerea ta de paleo sau organică.

Enlarge

14022241_10210309744804400_9105855007421897664_n

PC: Arhiva personală/Maja Paja

  • Ce ai putea recomanda oamenilor cu privire la modul nostru de a consuma și de trăi?

Eu nu vreau să zic că știu cum e corect. Fiecare are argumentele, alegerile sale. Eu am argumentele mele pentru stilul meu de viață. Cred că cel mai bine e ca lanțul de aprovizionare să fie cât mai scurt.

Dacă e să vorbim de modul de a consuma, atunci e bine măcar câteva zile pe săptămână să te abții de la mâncat carne. Mulți nu sunt conștienți ce impact enorm are creșterea cărnii asupra mediului. Doi, trebuie de investit mai mult în calitate decât în cantitate- de cumpărat lucruri care au o viață mai lungă, chiar dacă par că sunt mai scumpe. Poți cumpăra și lucruri folosite, pe când cele pe care vrei să le arunci pot fi donate sau vândute. Mai bine repară un lucru decât să cumperi unul nou. Trei, cumpărăturile mai dese te fac mai conștient și te ajută să înțelegi să ai grijă să utilezi tot ce cumperi. Patru, câteodată e mai bine să pui o bluză în plus decât să pornești căldura în casă pentru câteva grade. Nu în ultimul rând, vizitează cafenelele mici din cartier și folosește-te de serviciile business-ului mic.

PC: Arhivă personală/ Alex Mih, Facebook

Chiar în Moldova noi avem fabrici care produc prosoape din bumbac, chestii de care noi avem nevoie în masă. Eu sunt sigură că tu poți să le găsești la nivel local și acestea nu trebuie numaidecât aduse de departe. Asta nu este doar responsabilitatea noastră de mediu, dar și socială. Tu știi că ești cumva mai conectat cu oamenii care lucrează asupra acestui produs și poți fi sigur că ei vor avea condiții mai bune, spre deosebire de alte țări, unde nu știi cum și la cine ajung banii.

Altă recomandare e ca plăcerile noastre să fie legate mai mult de orașul nostru. Trebuie să descoperim ceea ce avem, să vedem ceva nou. Doar atunci vom aprecia orașul, vom avea grijă de el.

  • Mulțumesc mult, Liana.

Comentariile sunt inchise.