Știe toate reducerile și multe metode de a economisi. Natalia Bzovaia, profesoară de clase primare, crește singură doi băieți și zilnic este nevoită să economisească pentru ceva. Din salariul de circa 3000 de lei, în jur de două mii le folosește numai pentru a achita facturile.

Cumpărăturile le face în iulie sau în februarie, atunci când sunt cele mai mari sezoane de reduceri. Păstrează cu grijă pliantele cu promoții și cataloagele magazinelor. S-a învățat să cumpere și de peste hotare, unde reducerile pot ajunge la 70%. „Urmăresc aceste diminuări de prețuri, adun bani pentru sezonul rece ca să cumpăr cele necesare. De exemplu, i-am cumpărat feciorului meu papuci cu o mărime mai mare. Anul acesta îi va purta cu un ciorap mai gros, iar la anul îi va purta cu unul mai subțire”, explică femeia. Pentru a plăti cumpărăturile de peste hotare, și-a făcut un card special, pe care pune lunar câte un pic din puținii bani pe care îi primește.

Aceeași strategie o aplică și în cazul produselor alimentare: le cumpără atunci când sunt mai ieftine. „În unele market-uri, produsele când ajung cu o săptămână înainte de termenul de valabilitate, se ieftinesc considerabil din preț”, continuă Natalia. Oricum, din tot ce cumpără de la magazin, nimic nu se pierde. „Când vin acasă, deschid frigiderul și gătesc din ce am. Fac salate din legumele care sunt de sezon”, povestește Natalia. Le dă minuțios prin răzătoare, le depozitează în caserole și, când are nevoie, le mixează în diverse compoziții culinare.

Conform Biroului National de Statistică, în Moldova lucrează peste 28.800 de cadre didactice, cu un salariu mediu pe economie de 5300 lei. După ce sunt achitate impozitele, profesorii rămân cu un salariu de circa trei mii de lei, în funcție dacă dascălul are grad didactic sau stagiu de mai mulți ani. Tabloul general este, totuși, același: profesorii sunt nevoiți să economisească pentru a supraviețui sau să lucreze în paralel și la alte joburi.

***

Natalia Bzovaia și-a dorit dintotdeauna să fie profesoară. Îi plăceau copiii, voia să se joace cu ei și să-i provoace. „Ne jucam de-a școala, făceam teatru, improvizam o scenă din cuverturi și prezentam spectacole. Prețul unui bilet era 5 copeici! Vindeam biletele, desigur, tot părinților noștri”, își amintește zâmbind. Familia a convins-o să renunțe la pedagogie. „Rudele mi-au zis să nu o aleg, că o să mor de foame și mi-au sugerat să merg la croitorie”. După ce a născut primul copil, Natalia a înțeles că vrea să devină profesor. Citea despre pedagogie și psihologie, despre noile metode de dezvoltare și era tot mai interesată de acest domeniu. În final, i-a înfruntat pe toți și a mers la Facultatea de psihopedagogie specială.

Și-a început cariera la un liceu din Chișinău, cu șase ani în urmă. „E un liceu de alternative, unde se pune accent pe creativitate și pe interesul copiilor pentru cunoaștere. E foarte diferit de sistemul clasic de învățământ”, povestește Natalia. De exemplu, pentru a-i face pe copii să citească cât mai multe cărți, profesoara le-a propus în fiecare săptămână să prezinte o carte pe care au citit-o, făcând o recenzie. „Mulți au început să citească, deoarece doreau să iasă în fața clasei și să-și prezinte cartea”. Natalia știe că un profesor dedicat trebuie să aibă entuziasm și să predea cu suflet.

Un mesaj din partea copiilor pentru Natalia Bzovaia, scris pe tablă pe 20 ianuarie 2016. Sursa: arhivă personală

În pofida faptului că-i place instituția la care lucrează, Natalia recunoaște că s-a gândit să plece. „Chiar anul acesta, în perioada grevelor, am început să-mi adresez întrebări: De ce mai stau? Adevărul e că nu poți înțelege un învățător chinuit dacă nu ai fost în situația noastră”.

Deoarece salariul pentru lunile estivale ajunge abia în septembrie, Natalia Bzovaia face vara traduceri sau se implică în alte activități cu ajutorul cărora reușește să se întrețină. „Sunt invitată undeva să citesc o lecție, după care sunt remunerată. Am cusut și pernuțe, pe care le-am vândut mai târziu la un iarmaroc”. În aceleași împrejurări ajung să fie și alți pedagogi. O colegă de-a Nataliei coase după lecții, după ce termină, se pregătește și pentru orele de a doua zi.

Cu toate acestea, sunt și profesori cărora le este mult mai ușor să ceară de la părinți bani sau cadouri scumpe, spune Natalia. Șeful de direcție din cadrul Departamentului pentru prevenirea corupției, Vitalie Moisei a precizat că în Codul educației, începând cu anul 2014, este stipulat că profesorilor le este interzisă primirea de bani sau de alte bunuri sub orice formă din partea elevilor, studenților, familiilor acestora, precum și din partea organizațiilor obștești ale părinților. „Banii în plic sunt o încălcare. Ca acest fenomen să dispară, trebuie să fie dorința de a lupta din interior. Este important să înțelegem că totul pornește de la părinții care cumva încearcă să-și favorizeze copiii”, a declarat Vitalie Moisei. Pentru a combate fenomenul, Centrul Național Anticorupție organizează întâlniri cu elevi, studenți, profesori, dar și părinți.

„Adevărul e că nu poți înțelege un învățător chinuit dacă nu ai fost în situația noastră” – Natalia Bzovaia, profesoară

Pentru a lupta împotriva corupției și a trezi conștiința profesorilor, Natalia Bzovaia a creat „Grupul Pedagogi solidari”, un grup închis pe Facebook. La început, comunitatea număra doar 500 de membri, astăzi are 1800. Pe pagina acestui grup, Natalia a încurajat profesorii să strângă semnături pentru a iniția o petiție și a cere de la stat schimbări. „Din păcate, profesorii nu-și știu drepturile sau cum funcționează legile. Ei ies la proteste foarte greu, deoarece le este frică sau sunt susținuți financiar de către părinți și le convine”, presupune Natalia.

Natalia Bzovaia a ieșit la protestul profesorilor împreună cu fiul ei. Sursă: arhivă personală

Un grup similar, de această dată dedicat părinților, a fost creat și de activista Ala Revenco. În calitate de președintă a organizației obștești „Părinți solidari”, Ala a creat mai multe acțiuni de protest față de condițiile din instituțiile de învățământ, în special cel preșcolar. „Pentru a elucida problema strângerilor banilor ilegali, noi încercăm să convingem părinții să nu achite acești bani, încercăm să facem transparență și să informăm părinții despre sursele bugetare alocate și modul lor de utilizare și conlucrăm cu responsabilii ce luptă împotriva corupției”, susține Ala Revenco.

Cea mai recentă mărire de salarii a fost pe 1 septembrie curent. Atunci sumele au fost majorate cu 11,3 %. Însă odată cu mărirea salariilor, au crescut și impozitele. Această majorarea a avut loc datorită valurilor de proteste, organizate de profesori de la începutul lui 2017. Oamenii au ieșit în stradă, deoarece salariile pedagogilor nu fusese mărite din 2014 și se aflau sub nivelul minim de existență. Natalia Bzovaia și membrii grupului „Pedagogi solidari” s-au numărat printre participanții la manifestații.

„Un profesor trebuie să primească vreo 10.000 de lei pentru a-și asigura strictul necesar. În lipsa unui salariu adecvat, nu putem duce o viață decentă”, conchide femeia.

Autor: Daniela Osipova, stagiară Moldova.org

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *