Obișnuiți zilnic cu istorii despre tineri care își fac bagajele, își iau inima în dinți și pleacă peste hotare pentru o viață nouă, istoria Myreenei v-ar putea părea una nu doar „ruptă din peisaj”, dar aproape nebunească. Și e adevărat! Myreen povestește cu licăr în ochi despre această nebunie frumoasă care i-a aruncat, pe ea și pe soțul ei moldovean, din zona de confort și le-a găsit curajul de a-și lăsa joburile de birou și de a porni o afacere de familie în domeniul de care ambii sunt pasionați – agricultura. Acum cei doi tineri lucrează zilnic cu multă dedicație și entuziasm pentru livada lor proaspăt plantată în Coștangalia, raionul Cimișlia. 

Myreen și Sergiu Leancă s-au cunoscut acum trei ani, muncind pentru aceeași corporație în Dubai. „Prima noastră interacțiune a fost accidentală, atunci când ne-am așezat unul lângă altul în autobuzul companiei, în drum spre casă. El s-a prezentat, m-am prezentat si eu. După acea primă discuție extrem de interesantă, stăm tot timpul unul lângă celălalt și am devenit mai mult decât prieteni”, spune zâmbind Myreen.

Femeia povestește cu seninătate despre decizia de a se muta în Moldova. Până a-l cunoaște pe Sergiu nu știa nimic despre Moldova, însă a început documentările chiar în ziua în care l-a cunoscut. „La urma urmei, era primul moldovean pe care l-am întâlnit!”, adaugă râzând tânăra. Anul următor, la o lună de la logodnă, a vizitat pentru prima data țara noastră, iar puțin mai târziu, chiar dacă încă nu știa, avea să înceapă o viață nouă în satul soțului său, lucrând cot la cot pentru a deveni propriii șefi.

„Deseori oamenii ne zic că am făcut o decizie radicală atunci când am părăsit locul nostru de muncă stabil cu un venit lunar stabil și am ales o afacere atât de riscantă ca agricultura. Știam bine toate riscurile înainte ca să intrăm în joc și noi credem sincer că dacă depui mult timp și suflet, în orice scenariu, rezultatul va fi mai bun decât te aștepți”, explică Myreen.

„Unele diferențele culturale sunt extrem de amuzante”

Am ajuns să discutăm cu Myreen despre diferențele culturale și cum e să ai un cuplu mixt, iar prima sa reacția a fost: Zero plictiseală!

„Tot timpul aflăm ceva nou despre celălalt, iar asta face ca plictiseala să nu-și găsească loc niciodată în relația noastră. Perspectivele noastre se schimbă ori de câte ori vorbim despre diferențele și asemănările dintre culturile noastre. Deseori povestim amintiri din copilăria noastră, iar unele diferențe sunt extrem de amuzante. Cum ar fi felul filipinezilor de a mânca cu furculița și lingura în același timp sau uneori cu mâna, cum gătim noi, alimentele noastre de bază (noi mâncăm totul, dar totul cu orez), preferințele de gust (iubim să combinăm dulcele cu sărat, acru cu sărat în felurile noastre principale), superstițiile, anotimpurile și altele”.

Deși asemănările le descoperă mai greu, tânăra spune că unele asemănări apar din senin și este sigură că va descoperi pe parcurs multe dintre ele: cum ar fi cuvintele balena sau pantalon care au același sens în ambele limbi, română și filipineză. Apropo de asta, Myreen studiază de câteva luni limba română, pe care o califică drept „deloc complicată”. Filipineza provine parțial din limba spaniolă, iar mai multe cuvinte le poate înțelege intuitiv. „Ador să învăț limba română și simt că mă apropii și de cultura românească mai mult și mai mult cu fiecare etapă a studiului ”, spune ea.

Enlarge

unnamed-6
Prima vizită a lui Sergiu în Filipine

„Mâncarea în Moldova este incredibil de gustoasă”

Întorși în Moldova, tinerii se bucură de fiecare zi alături de părinți, alimentele gustoase din gospodărie, dar și de livada lor tânără de prune. Au plantat pomii primăvara trecută și așteaptă nerăbdători ca munca lor să dea roade, la propriu, dar și la figurat. Cred sincer că, acolo unde există dedicație și muncă, nu are cum să nu apară și rezultatul, studiază mult despre agricultură, inclusiv din vizite la fermele de peste hotare. Tinerii planifică să extindă mărimea livezii, dar și să planteze și alte tipuri de pomi fructiferi, în funcție de cererea de pe piață.

În țara sa, în Filipine, povestește Myreen, populația este foarte densă și puțini sunt cei care își pot permite luxul de a avea o grădină proprie. În schimb, la Coștangalia, spațiu este …berechet!

Enlarge

livada-de-prune-costangalia
Livada de prune plantată la Coștangalia

„Îmi amintesc fiecare casă din orașul nostru cu o grădină foarte mică, în care oamenii plantează copaci de banane sau palmieri. Dar pentru că populația este într-o continuă creștere, fiecare spațiu este luat în considerare și acum propria grădină se consideră lux. E greu de imaginat cât de scump este să cumperi o bucată de pământ în țara mea. Aproape toate alimentele pe care le avem acasă sunt cumpărate de la piață. Avem cele mai bune fructe de mare și fructe tropicale, însă calitatea legumelor și carne este medie. Am experiențe senzoriale extraordinare aici, în Moldova, pentru că legumele sunt foarte savuroase”, povestește Myreen.

Deși îi lipsesc bucatele tradiționale filipineze și fructele tropicale, tânăra spune că alimentele moldovenești compensează cu vârf și îndesat această lipsă. „Brânza, untul, pâine, vinul, sucurile, gemurile și mezelurile sunt toate făcute acasă. Fructele, carnea, verdeața și ouăle sunt toate din gospodăria noastră. Poți zice că mâncarea în Moldova este incredibilă. De asemenea, apa din fântână este cel mai bun lucru pentru zilele aride de vară”, adaugă tânăra.

Enlarge

unnamed-7
Vizita părinților Myreenei în Moldova

„Sunt fericită să povestesc oamenilor din Coștangalia despre cultura filipineză”

Recunoaște că este o „prezență exotică” în Coștangalia și se bucură de fiecare dată când oamenii din sat sunt curioși să afle mai multe despre țara sa, obiceiuri, bucătărie. „Oamenii din sat sunt atât de drăguți cu mine!”, adaugă zâmbind.

Nu i-a luat mult timp pentru a-mi răspunde la întrebarea despre bucătăria moldovenească. „Mama noastră face cea mai bună zeamă de pui din lume, și plăcinte cu brânză și răcituri la fel. Pot zice că acestea trei sunt în topul favoritelor mele. De altfel tot ce gătește ea este extraordinar”, spune ea.

Mai menționează că, deși la început numărul sărbătorilor i se părea prea mare, acum se bucură din plin de fiecare reuniune de familie care vine odată cu fiecare sărbătoare.

„În Filipine pot doar să număr pe degetele de la o mână cât de des familia se reunește la o sărbătoare. În satul din Moldova în fiecare lună este cel puțin o sărbătoare. Deseori sunt informată de soțul meu că „astăzi este o altă sărbătoare” sau „duminica aceasta vom avea musafiri”. Sărbătorile sunt nesfârșite și aceasta este atât de frumos!”, mărturisește ea.

1 Comentariu

  1. Pingback: O filipineză a schimbat jobul corporatist pe o livadă de prune în satul Coștangalia, raionul Cimișlia | ea.md

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *