Ludmila Lașcionova se poate lăuda cu un lucru măreț. Împreună cu alți deputați din primul Parlament, a votat Declarația de Independență a Republicii Moldova. La ai săi 80 de ani, ea își amintește foarte bine cum a fost constituit primul legislativ și cum a fost aleasă deputata, chiar dacă au trecut aproape 30 de ani de atunci.

Primul sistem electoral al noii republici a fost cel uninominal. Ludmila Lașcionova era președinta organizației teritoriale leniniste al partid ului cu sediul la Chișinău. Conform statutului ei, Ludmila trebuia să lupte pentru dreptul ei de a fi aleasă. „În Capitală, erau opt circumscripții. În primul tur, nu am obținut majoritatea voturilor. Am fost două femei cu aproximativ același număr de voturi și ambele eram slave”, povestește deputata, mângâindu-și floarea galbenă prinsă la piept.

Conform noului sistem electoral mixt, s-au format 46 de circumscripții electorale. Dintre acestea, 11 circumscripții sunt în Chișinău. Votarea va avea loc într-un singur tur.

În al doilea tur, femeia a obținut mai multe voturi, propulsând-o în primul Parlament. „Îmi amintesc acești ani complicați. Au fost certuri, dezbateri. Noi eram 371 de oameni în primul parlament, inclusiv cu reprezentanții Transnistriei”, menționează deputata, explicând că trebuiau să voteze legi importante pentru statul tânăr, chiar dacă, potrivit spuselor ei, Moldova avea sute de ani. „Dar cu noul statut, aceia erau primii pași. Noi dezbăteam subiecte foarte importante”.

Deputata de la microfonul patru

Ludmila Lașcionova este deputata din primul parlament de la microfonul patru. Îi place să-și amintească de zilele când mergea în troleibuz și oamenii îi spuneau „microfonul patru”, pentru că în acest mod, ea își dădea seama că poporul e cu ochii pe primul legislativ și urmărește ce face.http://reportaje.moldova.org/deputata-de-la-microfonul-patru/

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 23 juli 2018

„Puteam veni oricând la tribună…”

„Microfonul patru! Când mergeam în troleibuz oamenii îmi spuneau „microfonul patru”, repetă deputata râzând. Acest moment i s-a întipărit în minte de aproape trei decenii în urmă, iar astăzi îi provoacă emoții pozitive. „Atunci era microfonul liber. Sectorul nostru era numărul patru. Era o responsabilitate mare când te apropiai de microfon și vorbeai.”

Primul Parlament al Republicii Moldova a fost constituit din:

371 membri, dintre care au fost

11 femei

360 bărbați

Întrebată despre cum s-a simțit în parlament printre cei 360 de bărbați și dacă nu a fost niciodată discriminată, deputata a tăcut câteva clipe și după ce și-a dres vocea, ne-a spus ce crede. „Noi întotdeauna am avut dreptul la vot. Puteam veni oricând la tribună, în fața microfonului, pentru a ne spune părerea. Noi am avut dreptul să votăm pentru sau împotriva unui subiect care se dezbătea”, a declarat Lașcionova, referindu-se la cel 11 femei deputate în primul parlament.

Dacă în parlamentul actual ar fi fost mai multe femei, unele probleme ar fi fost abordate tolerant. Așa consideră deputata. „Ar fi fost discutate altfel problemele legate de domeniul sănătății, de natalitate, de educație, de ridicarea statutului pedagogului. În domeniul învățământului lucrează foarte multe femei, dar salariul și nivelul serviciilor sociale este foarte jos”.

„Este normal ca un educator să primească un salariu mizer? Asta nu este normal. Iată politicienii, care sunt bărbați, ori uită că aceste probleme trebuie rezolvate, ori nu știu de ele. Din păcate, doar în perioadele electorale se începe lucrul lor, întâlnirile cu populația.”

După destrămarea URSS, minoritățile au creat asociații obștești

Astăzi, Ludmila Lașcionova este președinta comunității rusești din Republica Moldova. Cea mai mare parte a timpului și-o petrece la Centrul rus de știință și cultură din Republica Moldova sau la Biroul Relații Interetnice.

Atunci când s-a declarat independența Republicii Moldova, minoritățile au început să-și facă griji de viitorul lor și al copiilor lor. Atunci s-a format comunitatea rusească, Ludmila catalogând perioada respectivă ca una grea. „Să dea Dumnezeu să nu treceți prin aceleași greutăți prin care am trecut noi. Primii care și-au creat comunitatea au fost ucraineni. Ulterior, reprezentanții mai multor etnii au întemeiat asociații obștești cu scopul de a păstra identitatea, limba și cultura lor”.

Se așază la computer, apasă butonul de pornire și spune că în fiecare zi citește noutățile de pe Internet. Nu uită să deschidă pagina de Facebook, să ne arate fotografii cu ea de la diferite evenimente. Ludmila Lașcionova își amintește de strănepotul ei și despre cum acesta refuza mai înainte să învețe limba română.

„Maxic, tu trebuie să cunoști limba țării al cărei cetățean ești. Astăzi, la limba și literatura română, Maxic are nota opt.”

După ce a mai făcut o tură prin Centrul rus de știință și cultură și a discutat cu femeile, deputata a ajuns la o concluzie. „Doar femeia poate păstra pacea, pentru că ea este pacificatoare, este mamă, soție, bunică.”

Și din acest motiv, Ludmila Lașcionova spune că ar trebui să fie mai multe femei în politică. „Femeia își dorește pace atât acasă, cât și în țară. Nu-mi doresc matriarhat, dar consider că este nevoie de femei în politică. Măcar să fie reprezentat procentul femeilor din societate în toate instituțiile statului”, spune deputata, referindu-se și la numărul femeilor aflate la guvernare.

În prezent, din 898 de primari doar 193 sunt femei. Din 101 deputați, 22 sunt femei.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *