Deputații au votat, la ultima ședință a sesiunii de primăvară, că alegerile parlamentare vor avea loc pe 24 februarie 2019. Majoritatea parlamentară a declarat că această dată a fost aleasă pentru ca toți cei implicați în alegeri să aibă „suficient timp să se pregătească”. Aceasta pentru că vor fi organizate alegeri în baza unui sistem mixt, care presupune circumscripții nominale și în afara țării. De asemenea, a fost dat timp suplimentar pentru Guvern și Parlament „să își desfășoare activitatea deplin, până la expirarea actualului mandat”.

În același timp, experții susțin că alegerea acestei date nu a fost una întâmplătoare: după invalidarea alegerilor pentru Primăria Chișinău și Rezoluția din Parlamentul European, puterea s-a trezit cu imaginea serios șifonată, iar pentru a o restabili e nevoie de mai mult timp. În plus, guvernarea mai speră să fructifice, probabil, anumite progrese din proiectele realizate anterior, dar și din „mica reformă fiscală”. De asemenea, experții nu exclud că prin această amânare democrații pur și simplu vor să extenueze opoziția extraparlamentară.

PARLAMENTUL A VOTAT: 24 februarie 2019 – alegeri parlamentare

Decizia privind stabilirea datei alegerilor parlamentare nu figura în agenda de bază. Aceasta a fost inclusă pe parcursul ședinței la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Este de notat faptul că suspansul privind stabilirea datei scrutinului parlamentar a fost ținut până în ultima clipă.

Cu o zi înainte de votarea acestei decizii, fiind întrebat la această temă de jurnaliști, președintele Parlamentului Andrian Candu a îndemnat presa să se înarmeze cu răbdare. Acest suspans a provocat lansarea mai multor scenarii posibile, unul dintre care chiar prevedea că alegerile parlamentare vor fi organizate concomitent cu cele locale. Deși ideea nu e rea, fiindcă economisim bani în buget, dar legal nu este posibil”, a comentat președintele Parlamentului Andrian Candu, precizând că astfel ar fi fost încălcate prevederile Constituției.

Mandatul primarilor expira pe 20 iunie, ceea ce însemna că alegerile locale puteau fi organizate după această dată. În același timp, alegerile parlamentare pot fi organizate nu mai târziu de trei luni de la expirarea actualului mandat al Parlamentului, adică pot avea loc cel târziu la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie 2019.

***

Andrian Candu: „A fost aleasă această dată pentru ca toți cei implicați să aibă suficient timp să se pregătească”

Așadar, la prezentarea proiectului privind data alegerilor, Andrian Candu a declarat că, potrivit Constituției, data alegerilor parlamentare se stabilește în cel mult trei luni de la expirarea mandatului actualului Parlament. În condițiile în care mandatul actualului legislativ de legislatura XX-a, expiră pe 30 noiembrie 2018, Comisia juridică, numiri și imunități a propus data de 24 februarie.

Andrian Candu a spus că a fost aleasă această dată pentru ca toți cei implicați în alegeri să aibă suficient timp să se pregătească. „Sunt peste șase luni pentru o bună pregătire a acestui exercițiu democratic important”, a menționat oficialul.

„În primul rând, este timp suficient pentru a organiza alegerile parlamentare care de această dată vor fi organizate în sistem mixt. Sunt circumscripții nominale și în afara țării. Iată de ce Comisia Electoral Centrală are nevoie de timp suplimentar pentru a organiza campanie de informare. Vrem să avem timp suplimentar pentru Guvern și Parlament să își desfășoare activitatea deplin până la sfârșitul sesiunii. Vrem să oferim timp suplimentar și opoziției, mai ales extraparlamentare, să se pregătească.”

***

Andrei Năstase: „24 februarie. Știți de ce? Ca pe 23 să vină câte un Șor, să dea câte un cârnăcior, să vină un Dodon cu un concert.”

De notat că decizia a fost luată pe fondul unei acțiuni de protest în fața Parlamentului organizate de Mișcarea de rezistență națională împotriva legii ce vizează amnistia capitalului. Odată ce a fost anunțată data scrutinului, liderul Platformei DA Andrei Năstase a declarat în fața protestatarilor că aceasta perioadă, până în februarie 2019, va fi folosită de guvernare pentru „a-și mai rezolva niște probleme cu legi strâmbe”.

El a atenționat că scrutinul va fi organizat chiar după 23 februarie, așa-zisa Ziua Armatei Sovietice, fapt care ar putea fi folosit de exponenții partidelor pro-ruse pentru organizarea unor evenimente distractive.

„24 februarie. Știți de ce? Ca pe 23 să vină câte un Șor să dea câte un cârnăcior, să vină un Dodon cu un concert. Să ne cânte „Katiușa”. Era posibil să fie pe data de 2 decembrie, dar frica lor și necesitatea de a-și mai rezolva niște probleme cu legi strâmbe, au dus la stabilirea acestei date.”

***

Victor Juc: „Decizia este una perfect legală.”

Victor Juc, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, ne-a declarat din start că decizia Parlamentului este una perfect legală. Potrivit lui, alegerile puteau avea loc în perioada 2 decembrie -24 februarie, 24 februarie fiind ultima duminică posibilă în care putea fi organizat scrutinul.

Politologul a precizat, pentru Moldova.org, că acestea puteau fi organizate și pe 28 februarie, dar aceasta e o zi de joi, iar potrivit unei tradiții nescrise scrutinele au loc în zi de duminică.

Victor Juc ne-a explicat că, în urma deciziei Parlamentului, pe 24 decembrie, concurenții vor putea începe să colecteze semnăturile necesare pentru a fi înregistrați în cursa electorală, iar pe 25 ianuarie va începe campania electorală.

Raționamentul care a stat la baza deciziei, potrivit lui Victor Juc, a fost unul simplu: timpul petrecut la guvernare este direct proporțional cu șansele de a cuceri electoratul.

„Majoritatea parlamentară a avut un raționament simplu – cu cât mai mult se află la guvernare, cu atât, cred ei, rezultatele vor fi mai bune și vor capta electoratul. Aceasta după ce au fost adoptate ultimele decizii, care includ scutirile fiscale. Cred că acesta este principalul raționament politic.

Politologul admite și faptul că s-ar fi mers pe modelul din Federația Rusă: „Când e frig, zăpadă, mai puțini alegători se prezintă la urnele de vot, mai puțini votează pentru PSRM. În această perioadă, democrații vor lupta mai degrabă cu socialiștii, decât cu opoziția extraparlamentară”, ne-a explicat politologul.

Totuși, Victor Juc nu a exclus că această amânare este o încercare de a extenua opoziția extraparlamentară.

„Opoziția parlamentară organizează pe 26 august un mare miting, mai apoi probabil vor fi organizate și alte acțiuni de protest. Dar lumea vine o dată, vine de două ori, mai pe urmă – mai puțini vin. Iarna e cam frig, când e zăpadă sau ploios mai puțini vin la proteste. Ei încearcă să extenueze opoziția.”

***

Dionis Cenușă: „Decizia de a muta ziua alegerilor este o nouă dovadă a cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare.”

Politologul Dionis Cenușă susține că decizia de a muta ziua alegerilor pentru februarie 2019 este o nouă dovadă a cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare. Totodată, el a identificat patru factori, care în opinia sa, au stat la baza acestei decizii.

Astfel, într-un comentariu pentru RFI România, el a menționat că primul instinct politic al Partidului Democrat a fost să îndepărteze alegerile de evenimentele contradictorii, din perioada iunie-iulie 2018, care i-au deteriorat imaginea foarte puternic (invalidarea alegerilor, amnistia fiscală etc.). Astfel, democrații mizează pe factorul „memoriei politice scurte” răspândit în rândul cetățenilor.

În plus, revizuirea zilei alegerilor este la fel corelată cu preluarea președinției europene de către România la începutul lui 2019 și respectiv ajutorul guvernului de la București în șlefuirea unei imagini pozitive. Totodată, nu în ultimul rând, această decizie creează mai mult spațiu de manevră în raport cu partenerii externi și cu Rusia. Democrații au intenția de a remodela și manipula opinia Bruxelles-ului în una mai pozitivă prin gesturi de flirt cu Rusia, susține Dionis Cenușă.

Nu în ultimul rând, potrivit lui, măsurile populiste lansate de către guvernare în luna iulie (reforma fiscală) vor produce unele efecte abia în câteva luni. De aceea, odată cu organizarea alegerilor în 2019, democrații obțin câteva luni la dispoziție pentru a manipula opinia publică cu rezultatele politicilor lor populiste.

***

Stanislav Madan: „Această dată ar putea avea și raționamentul anumitor interese de grup legate de implementarea legii aferente amnistiei capitalului.”

Ultimul argument al politologului Dionis Cenușă este susținut și de analistul economic Stanislav Madan. Ultimul a declarat pentru Moldova.org că stabilirea datei de 24 februarie are și mai multe raționamente de ordin economic, din perspectiva guvernării. Potrivit lui, după Rezoluția din Parlamentul European de suspendare a asistenței macrofinanciare din partea UE, puterea s-a trezit cu imaginea serios șifonată, iar pentru a o restabili e nevoie de mai mult timp.

De altfel, multitudinea de măsuri populiste luate de guvernare în ultima lună (în special ultimele zile) au nevoie de a intra în vigoare și pentru a putea fi exploatate electoral.

„Majorarea salariilor profesorilor și ale primarilor, intrarea în vigoare a cotei unice de 12% la impozitarea salariilor și reducerea contribuțiilor sociale pentru angajatori cu 5 puncte procentuale de la 1 octombrie, recalcularea pensiilor celor care lucrează după vârsta de pensionare de la 1 ianuarie 2019 sunt exemple de măsuri ce au nevoie de timp pentru a fi promovate la extrem și induse în mentalul colectiv.

În plus, potrivit analistului Madan, guvernarea mai speră să fructifice, anumite progrese din proiecte cum ar fi „Drumuri bune pentru Moldova, „Prima Casă, „Arena Chișinău sau sistemul tichetelor de masă.

Expertul a atenționat că pe lângă interesul legat de ratingul electoral, această dată ar mai putea avea și raționamentul anumitor interese de grup legate de implementarea legii aferente amnistiei capitalului, care ar putea securiza legalizarea anumitor active obținute ilicit înainte de scrutinul electoral. În plus, în mod normal, lunile ianuarie – februarie sunt mai puțin intense din punct de vedere economic, iar singurele riscuri potențiale vizează asigurarea securității energetice în perioada de iarnă.

„În rest, perioada dată de acalmie economică combinată cu sărbătorile de iarnă ar putea fi mai prielnică pentru focusarea atenției publice în direcțiile dorite și emiterea mesajelor electorale.

***

Veaceslav Negruța: „După Crăciun „pe nou” – începe înregistrarea candidaților, de Ioan Botezătorul „pe vechi” – campania candidaților.”

După anunțarea datei alegerilor parlamentare, Veaceslav Negruța, expert la Transparency Internațional Moldova, a întocmit un așa-zis calendar electoral binomic”. Scriind „binomic”, expertul a făcut cel mai degrabă referire la binomul Plahotniuc-Dodon. Sintagma a devenit populară după ce Partidul Socialiștilor a votat alături de majoritatea guvernamentală trecerea la sistemul electoral mixt. De atunci, la aproape toate acțiunile de protest, organizate de opoziția extraparlamentară, protestatarii au vorbit despre binomul Plahotniuc-Dodon și au scandat PD-PSRM, ciuma roșie.

Așadar, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, Veaceslav Negruța a suprapus prevederile Codului Electoral ce țin de alegerile parlamentare cu sărbătorile de iarnă și a constatat:

Imediat după Crăciun pe stil nou – începe înregistrarea candidaților, care va ține până după Sfântul Vasile pe stil vechi,
de Ioan Botezătorul pe stil vechi – începe campania candidaților, care va ține până în ajun de ziua Armatei lor ( 23 februarie – Ziua Armatei Sovietice),
de ziua lui Valentin (occidental) – toți îndrăgostiții binomici vor participa la cel mai mare concert organizat vreodată pe aici,
de Dragobete – toți la urnă.

„Coctail… Din 2001 încoace, nu s-au mai făcut alegeri în iarnă. Atunci revenise gerul. În sate îi mai zice „jerul”. Binomul ce vrea sa mai readucă? În ziua mahmurelei din 24 februarie. Că regimul e revenit deja.

STATISTICI: În R. Moldova au fost organizate 2 scrutine parlamentare în luna februarie

În R.Moldova, au fost organizate două scrutine parlamentare în luna februarie – unul pe 27 februarie 1994 și altul pe 25 februarie 2001. De notat că în ambele cazuri au fost alegeri parlamentare anticipate.

Datele sintetizate de pe e-democracy arată că, în primul caz, pe 27 februarie 1994, scrutinul a avut loc deoarece Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat în scopul creării unui Parlament profesionist pe bază de pluripartitism. Atunci, în urma alegerilor, au trecut pragul electoral  patru concurenți electorali — Partidul Democrat Agrar din Moldova (43.18% din voturi), Blocul electoral „Partidul Socialist și Mișcarea Unitate-Единство” (22%), Blocul electoral „Blocul Țăranilor și Intelectualilor” (9.21%) și Blocul electoral „Alianța Frontului Popular Creștin Democrat” (7.53%).

În cel de-al doilea caz, pe 25 februarie 2001, alegerile parlamentare anticipate au fost organizate din cauza incapacității Parlamentului de a alege șeful statului în decembrie 2000. Atunci, în urma scrutinului trei concurenți electorali au depășit pragul electoral – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (50.07% din voturi), Blocul electoral „Alianța Braghiș” (13.36%) și Partidul Popular Creștin Democrat (8.24%).

Ce zice Codul Electoral 

Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat pentru un mandat de patru ani. Alegerile Parlamentului se efectuează în baza unui sistem de vot mixt (proporțional și majoritar) într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale.

În circumscripția națională se aleg 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale. În circumscripțiile uninominale se aleg 51 de deputați în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție.

Candidați la funcția de deputat pot fi persoane cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, dețin cetățenia țării, nu cad sub incidența art. 2 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.

Candidații la funcția de deputat pe circumscripția națională sunt înregistrați de Comisia Electorală Centrală. Cei la funcția de deputat pe circumscripții uninominale, inclusiv cei independenți, sunt înregistrați de către consiliile electorale de circumscripție.

Pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripție, candidatul pentru circumscripția uninominală prezintă liste de subscripție, care conțin semnăturile a cel puțin 500 și cel mult 1000 de susținători cu drept de vot din circumscripția uninominală unde intenționează să candideze. Prin derogare de la prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puțin 250 și cel mult 500 de susținători cu drept de vot.

Comisia Electorală Centrală a precizat că numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) la 31 martie 2018 era de 3 259 025 de persoaneDin numărul total, doar 2 829 171 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe circumscripții.

Diferența dintre cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință și alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *