„Reforma  totală a Guvernului și a agențiilor este una dintre cele mai importante” declara liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM) Vlad Plahotniuc acum două zile. Aceasta este, într-adevăr, una necesară, dar a fost lansată fără de o analiză detaliată din care s-ar putea desprinde raționamentele care au stat la baza noii structuri, spun analiștii și activiștii civici. Totodată, potrivit lor, în urma acestei reforme, PDM va încerca să-și consolideze poziția, având obiectivul strategic de a câștiga alegerile din 2018.

La 10 mai, PDM a anunțat prin vocea liderului de partid Vlad Plahotniuc că se dă startul unei „reforme totale a Guvernului și a agențiilor”. În urma acesteia, Executivul, care include 16 ministere, va rămâne doar cu nouă ministere, iar mai multe agenții vor fi comasate.

Plahotniuc a argumentat că actuala guvernare nu mai poate lăsa să treacă timpul cu această reformă, întrucât există angajamente față de partenerii externi și față de cetățeni de optimizare a costurilor și eficientizare a activității Guvernului.

Politicianul a declarat că PDM va realiza ferm această reformă, fără a lăsa „loc de multe compromisuri”. „Ori reformăm Guvernul ori nu facem nimic. Jumătățile de măsură nu merg. Știu că reformele sunt complicate și atrag nemulțumiri, în special celor care pierd anumite privilegii. Suntem pregătiți și vom merge înainte”, a spus acesta.

Astfel, potrivit proiectului propus de PDM, ar urma să fie constituite Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Ministerul Sănătății și Protecției Sociale și  Ministerul Agriculturii și cel al Dezvoltării Regionale și Mediului.

Enlarge

photo-20170505161929
Protest în fața Parlamentului Republicii Moldova împotriva proiectelor de lege privind votul uninominal și cel mixt - inițiative votate săptămâna trecută de deputații democrați, socialiști „grupul Leancă”.

Mihai Avasiloaie / Agora.md

Analistul politic Victor Juc susține că reforma administrației publice centrale este necesară, întrucât unele ministere nu sunt atât de relevante pentru Republica Moldova. Juc a atenționat însă – cheltuielile de întreținere a Guvernului, cel mai probabil, nu vor scădea, pentru că toate resursele financiare vor fi folosite pentru majorarea salariilor funcționarilor publici rămași.

În schimb, analistul economic Stas Madan care declară că o reformă a Guvernului este absolut necesară, se arată îngrijorat de faptul că Ministerul Economiei prin atribuirea a mai multor  domenii noi (infrastructura drumurilor, transporturi, construcțiile, comunicațiile și tehnologia Informației) va deveni practic „un fel de Guvern în Guvern”, iar aceasta ar putea avea un impact nefast asupra funcționalității instituției.

La rândul său, activistul civic Valeriu Pașa susține că nu este clar felul în care această reformă va avea loc și care este obiectivul acesteia. În afară de faptul că va fi redus numărul de ministere, societatea nu înțelege ce va urma, pentru că nu există  un document clar privind această reformă.

Este necesară reforma Guvernului?

„Reforma administrației publice centrale este necesară, pentru a contribui la optimizarea procesului decizional și pentru a obține eficiențe. Desigur cheltuielile de întreținere nu vor scădea,pentru că toate resursele financiare eliberate vor fi folosite pentru majorarea salariilor funcționarilor publici rămași. Prin urmare, optimizarea cheltuielilor prin reducere nu se va realiza. Dar se încearcă a încărca agenda funcționarilor,căci se spune că mulți nu au cu ce se ocupa, iar prin aceasta se încearcă să se eficientizeze.

E greu de spus dacă se va eficientiza, dacă ei lucrează mai puțin și nu lucrează eficient. Cred că în plan general este bine că se reformează Guvernul, dat fiind că unele ministere nu sunt atât de relevante pentru Republica Moldova.”
 

„Indiscutabil, o reformă a Guvernului, dar și administrației publice  locale este absolut necesară pentru RM. Or, la momentul actual noi avem un sector public supradimensionat, care generează multă ineficiență, dar nici nu permite să stimuleze performanța din cauza constrângerilor bugetare. Este anormal ca numărul salariaților din sectorul public să crească în timp ce numărul populației cât și a salariaților pe economie să scadă. Spre exemplu, față de anul 2000, în 2016 Moldova avea cu peste 180 mii salariați mai puțin, în timp ce numărul legislatorilor, membrilor executivului și altor demnitari practic s-a dublat de la 43 la 79 mii angajați.

De altfel, și în Memorandumul cu FMI, Guvernul RM și-a asumat ca în 2017 să demareze o amplă reformă a administrației publice. Din informațiile sumare făcute publice, comasările ministeriale propuse par rezonabile, cu excepția Ministerului Economiei unde eu personal am rezerve, întrucât la moment acest minister este și așa unul mare – iar prin atribuirea a atâtea noi domenii (infrastructura drumurilor, transporturi, construcțiile, comunicațiile și tehnologia Informației) vom avea practic un fel de Guvern în Guvern cu multe sectoare eterogene, care ar putea avea un impact nefast asupra funcționalității ministerului în ansamblu.

Dar iarăși, din informațiile puține avute este prematur să facem concluzii finale asupra structurii propuse. Este cumva regretabil că această reformă profundă lansată nu este însoțită și de o analiză detaliată din care să putem desprinde raționamentele care au dus la o anume așa structură, cît și impactul scontat asupra bugetului, populației și mediului de afaceri.”

 

„Reforma Guvernului este necesară,întrucât Guvernul nostru pe parcursul anilor a acumulat o structură care s-a dezvoltat nesincron, dar nu este clar felul în care aceasta se petrece și care este obiectivul acestei reforme.

Dacă obiectivul este schimbare paradigmei de lucru a ministerelor, a agențiilor de pe control și impunere asupra cetățenilor și mediului de afaceri și gestionarea proprietății publice, (întrucât la noi ministerele gestionează bani în loc să creeze politici ) pe elaborarea politicilor,atunci este bine.

Din ceea ce am văzut public ni s-a spus că va fi redus numărul de ministere. Bine, vor fi mai puțini miniștri. În rest, nu înțelegem ce va fi. Am impresia că e o reformă de dragul reformei. Până când nu o să apară un document clar privind această reformă, însoțită de o analiză este greu să ne expunem.”

Va avea de câștigat PDM în urma reformei administrației publice centrale?

Cât privește, dacă va avea de câștigat partidul de guvernământ în urma acestei reforme, Victor Juc a declarat că PDM va încerca să-și consolideze poziția, pentru că are un obiectiv strategic: de a câștiga alegerile din 2018.

La rândul său, Stas Madan atenționează că, dacă această reformă nu va rezulta în economii la buget sau în calitatea serviciilor publice prestate, reforma va fi percepută doar ca o acțiune de concentrare a puterii executive.

Valeriu Pașa s-a arătat sceptic față de atu-utile pe care le-ar avea de câștigat PDM, întrucât partidul și așa controlează întregul Guvern și nu numai. Potrivit lui, poate va reuși să-și facă o resetare pe interior și să elimine liderii de care nu sunt mulțumiți.

„În urma acestei reforme PDM încearcă să-și consolideze poziția Pentru că PDM are un obiectiv strategic: a câștiga alegerile din 2018,întrucât trecerea în opoziție a PDM ar însemna o lovitură puternică. De aceea PDM încearcă să realizeze aceste reforme înscrise în Acordul de Asociere RM-UE pentru a-și păstra poziția. PDM a fost gândit ca un partid de guvernare, ca și PLDM. S-a terminat cu guvernarea PLDM-ului, s-a terminat și cu PLDM. Atât PDM, cât și PLDM au fost și sunt partide „de cadre”, iar în condițiile de tranziție nedezvoltată, cum este la noi, funcționează atât timp cât sunt la guvernare. Și numai ei nu vor fi la guvernare, s-a terminat cu PDM, la fel ca și PLDM.”

 
 

„La prima vedere, prin această reformă partidul de guvernământ va putea avea un control instituțional mai facil. Dar ce va avea de câștigat, inclusiv electoral, rămâne de văzut, după modul de implementare a acestei reforme și efectele generate. Dacă această reformă va rezulta în economii la buget, o îmbunătățire a calității politicilor publice elaborate, cât și a serviciilor publice prestate, atunci, desigur, beneficiile pentru partidul central de la guvernare vor putea fi cuantificate inclusiv prin perspectiva electorală din 2018. În caz contrar, pentru guvernanți există riscul ca această reformă să fie percepută doar ca o acțiune de concentrare a puterii executive fără rezultate palpabile.”

 
 

„Nu știu ce are de câștigat PDM, întrucât ei controlează întregul Guvern și nu numai. Poate vor avea de câștigat la nivel de imagine și vor reuși să-și facă o resetare pe interior, și să elimine liderii de care nu sunt mulțumiți. Dar nu cred că o să devină Vlad Plahotniuc premier, pentru că acolo trebuie de muncit.”

De notat că, potrivit normelor juridice, reforma Guvernului urmează să fie realizată  printr-o lege ce urmează a fi adoptată în Parlament, iar ulterior promulgată de președintele Igor Dodon. Coaliția de guvernare are suficiente voturi în forul legislativ pentru ca proiectul să fie adoptat, iar președintele Igor Dodon a declarat că susține reforma Guvernului întrucât „este una necesară, iar numărul ministerelor trebuie redus”.

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *