Duminică, pe 20 noiembrie, peste 53 de mii de oameni au ieșit la urne în UTA Găgăuzia, pentru a alege noua Adunare Populară, instituție cu atribuții similare celor pe care le are Parlamentul de la Chișinău. Cetățenii din sudul Moldovei au avut de ales 35 de deputați din 126 de candidați. Cu toate acestea, doar 17 deputați au fost desemnați din primul tur, restul pozițiilor vor fi ocupate după desfășurarea celui de-al doilea scrutin. Potrivit rezultatelor, treisprezece deputați susțin că sunt candidați independenți, doi vin partea Partidului Socialiștilor și doar unul este sprijinit de Partidul Democrat.

În cadrul primului tur, nici jumătate din cetățenii Găgăuziei nu și-au exercitat dreptul la vot. Rata de participare pentru alegerea Adunării Populare a fost cea mai scăzută din ultimii 10 ani și a constituit doar 42.8% din alegători. În trei circumscripții din regiune, alegerile au fost declarate nevalabile și vor fi repetate. Miha­il Sir­ke­li, președintele Asociației „Piligrim-Demo” afirmă că această cotă joasă este cauzată de suprapunerea a două campanii electorale. „Prima campanie electorală, cea prezidențială, a distras atenția cetățenilor din Găgăuzia de la alegerile Adunării Populare. Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a dispus de foarte puțin timp pentru a informa cetățenii”, a declarat Mihail Sirkeli pentru portalul www.gagauzinfo.md.

gagauzia_prezenta_vot

Potrivit Raportului „Activitatea Adunării Populare din perspectiva cetățenilor”, realizat de Asociația „Piligrim-Demo” în 2016, cetățenii nu sunt satisfăcuți de activitatea instituției și nu simt beneficiile legilor adoptate de Adunare. Aceeași atitudine au avut-o și alegătorii intervievați în fața secției de votare nr. 36/3 din orașul Comrat. „Aici, în Găgăuzia, sunt probleme ca în toată Moldova: lipsa locurilor de muncă, salariile mici. De la Adunarea Populară nici măcar nu mai am așteptări, mai rău să nu fie”, spune Tatiana, contabilă și mama unei fetițe de patru ani.

Pe pragul aceleași secții de votare, un bărbat încărunțit trage fum dintr-o țigară aprinsă. „La noi, tot depinde de Chișinău, nu de Adunarea Populară. Toți banii se duc la capitală. De acolo deja cât se alocă, atât se și investește”, spune Anatol. Pe fundal, o melodie  găgăuză, dată la maxim, invită cetățenii la urne.

„Problema noastră e că ne lipsește economia. Moldova este o țară vinicolă și europenii ne permit să vindem la dânșii, dar numai cu condițiile lor. Rușii primesc tot, dar acolo nu se poate”, continuă indignat bărbatul. Potrivit oamenilor, relațiile tensionate dintre Găgăzia și Chișinău sunt un obstacol în dezvoltarea regiunii autonome. „După alegerea unei noi Adunări Populare, eu îmi doresc mai multă înțelegere. Eu nu sunt moldoveancă, dar am lucrat cu moldoveni, sunt oameni de treabă. Vreau ca totul să fie ca în anii ’70, când erau moldoveni, ruși, găgăuzi, bulgari – toți la un loc. Atunci nimănui nu-i păsa de naționalitate”, spune zâmbitoare Ivanna, pensionară din orașul Comrat.

Secția de votare nr. 36/3 din or. Comrat. Foto: Victoria Colesnic
Interiorul unei secții de votare din or. Comrat. Foto: Victoria Colesnic

Observatorii „Piligrim-Demo” au monitorizat desfășurarea scrutinului în toate cele 66 de secții de votare. La fel ca cele prezidențiale, nici alegerile din Găgăuzia nu au trecut fără încălcări. Transportarea organizată a alegătorilor și greșelile în listele electorale sunt câteva dintre neregulile depistate de observatori. Reamintim că cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși pentru un mandat de patru ani, în circumscripții teritoriale uninominale prin vot universal, direct, secret și liber exprimat. Conform statutului juridic special al autonomiei, un deputat este repartizat la 5.000 de alegători, iar fiecare localitate are cel puțin un reprezentant în componența Adunării.

1 Comentariu

Lasă un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *